Page 10 - 1926-12
P. 10
Pag. 130 - - - - C O S I N Z E A N A - - - - - - 21—III. 1920
Dl Voicu ne-a dat un Napoleon gând a lui Lucian B'aga, merita o interesul pentru asemenea popula
care deşi poate prea tânăr şi cam mal adânc înţelegere din partea rizări — face parte din ultima ca
redus în proporţii, a fost plin de elitei intelectuale a scriitorilor noş tegorie.
energie, de voinţă hotărâtă şi de tri. Sau să fie oare o ocolire voită? Shakespeare e un Froteu al isto
nerv. Gestul scurt dar aspru, ca Noi credem că premiile pe cari riei : ià forme multiple, după epoci.
racterul milităresc dus până la ab scriitorii Ie împart confraţilor lor Fiecare epocă îşi are stilizat unul.
surd chiar, masca îndestul de reu nu trebue să curgă pe acelaş drum De tapt, dela romantism, a început
şită, au contribuit mult la redarea al popularităţii unei opere, ci să să ià forme d ferite. Şi se continuă
stărilor sufleteşti. Demn şi masiv ţintească spre cărţile cari dacă nu şi astăzi, deşi, pentru public, nu e
dl Psatta în Leffebre. Ş ret în gest. au aureola trecătoare a succesului importantă biografia, ci opera. Dacă
vorbă şi mimică, dl NeamţzuOtonel. de librărie, — au în s.himb aureola ar lipsi numele autorului, n’ar fi
Reuş t conturat contele Neipperg nepieritoare a artei adevărate. Cel pacoste mare, dar dacă ar lipsi o-
:
al dlui Dimitriu, precum şi Reg'na puţin între scriitori, aşă ar trebui pera, literatura universală ar fi
Neapolului a drei Cronvald^An să se întâmple... ciuntită de o columnă a ei.
sa mb'ul întegrat firesc şi fericit în * „Chestiunea“ shakespeariană con
mersul general. Prin montarea fas Sărbătorirea d-lui Al. Lape- stă în identficarea autorului lui
:
tuoasă şi prin interpretarea fericită, datu. — Fără a căd*â în extreme „Hamlet“, „Romeo ş Julieta“, „Visul
„Madame Sans-Gene* e şi ea un ditirambice, intelectualitatea de elită unei nopţi de vară“, etc. Până a-
succes al stagimei actuale. Ceeace a capitalei a sărbătorit pe dl Al. cum se vârâse în posesiunea celui
arată, că la teatrul nostru se mun Lapedatu, Ministrul Cultelor şi al mai mare dramaturg al timpuri or
r
ceşte serios şi bine. Artelor, pentru rodnica aciivitate în Bacon mai cu seamă. A uma A Le
Teofil Bugnariu ogorul culturii româneşti — deci Franc, delà Col'ège de France în
pentru o muncă împlinită, nu pen cearcă să demonstre că autorul pie
tru un început promiţător, dar fi selor lui Shakespeare (în ciuda o-
FLORI DE-O ZI reşte, nes'gur. Rând pe rând repre ricăror demonstraţii, nu se vor numi
zentanţii ziaristicei, ai Teatrului, ai piesele... cutărui avid de glorie!)
Scriitorimii române şi-au spus răs ar fi un oarecare conte Darby, sau
Premiile S. S. R. — Pe ches picat cuvântul, ndicându se dea Standlty. Cine ştie ce echivocuri
tiunea „trierii“ unor membri des supra mocirlei politice, vorbind vor fi dat la îndemâna celor ex
pre care am pomenit într’unul din despre un „mai mult decât ministru, perţi şi o „critică shakespeariană“.
numerele trecute, în sânul doct al un suflet frumos şi bun*. S’au Acest lucru nu l-a făcut conferen
societ'-ţ'i Scriitorilor Români s’au subliniat două chestiuni: premiile ţiara ; sub acest rapot, conferinţa
produs oarecari frământări şi neîn literare, cari au răsplătit just, pe cei nu a fost perfectă. Dsa s’a arătat
ţelegeri lăuntrice. Premiile cari s’au în drept, şi: presa ardeleană, basa prea frapată de noutatea, şi poate,
împărţ’t apoi cu mâna largă între rabeană şi bucov neană care tân argumentaţia lansatorului acestei
membrii S. S. R şi în special între jeşte „îrgrij urător.' In acest sens e teorii, ca un copil în faţa unei po-
cei din comitet, au venit însă îm îmbucurătoare vestea tnfiirţării unui temk'ade, fără a cunoaşte ce e după
păciuitoare ca porumbeii aducători z ar românesc la Cluj, în metr pola pânză.
!
ai ramurilor de măs’in. Soiritele Ardealului, care, trecând peste con *
s’au liniştit şi lumea a rămas îm sideraţii egoiste, va fi expresia ne Evoluţia artelor e foarte lentă şi
păcată. Revistele smgure doar mai cesităţilor culturale şi politice lo înaintează paralel cu educaţia sim
stăruiesc în chestiunea acestor pre cale, — sub conducera dlui Aex. ţurilor omeneşti. In musică, dela
mieri. Noi nu vom discuta aici nici Laoedatu. tetracordul primei lire a Grecilor a
valoarea operelor premiate şi nici Mai este de relevat un fapt. Cu trebuit un mileniu rână la sistemul
împrejurările în cari s’a făcut pre acest prilej s’au dăruit din partea dub'ei octave. Filologul german
mierea. Anul acesta se pare că s’a Ministerului Cultelor şi al Artelor Geiger, plecând dela faptul, desve-
respectat mai mult decât altă dată 50000 de lei pentru monumentul lit de Gladstone, că multe colori nu
criteriul estetic. Un lucru însă pe lui Eminescu. E>te prima donaţie sunt numite îi poem Ie homerice,
1
care nimeni nu l-a atins cu ocaz a „în stil mare“ a oficialităţii, şi n’ar arată că a’bastrul nu se găseşte
:
acestor premii, credem că merită fi detestabil dacă ar fi luată ca deloc în cărţile cele mai vechi ale
să f e arătat. S’au premiat anume exemplu şi urmată. E^â nevoie de Perşilor, nici în Zerdavesta. nici în
de către o societate de scriitori — primul gest. Acum s’a făcut; şi B blie, nici în Hunur şi cjunse la
deci după toate probabilităţ le oa „mai bine mai târziu decât niciodată".
conclusia (ă oamenii de atunci nu
meni de gust, — cpere şi mai * ave£u facultatea de a percepe co
bune şi mai slabe. Cu prilejul a- Chestiunea shakespeariană. —- lorile albastru şi violet. In natură
cesta nici nu s’a pomenit însă mă Societatea Femeilor Ortodoxe îm există, după presupuneri raţionale,
car numele unuia dintre cei mal brăţişează domenii tot mai vaste. o inf nitate de lumini şi de sunete
originali şi mai product vi scriitori Conf-rinţele ce se ţin în cadrele pe cari încă nu le percepem, dar
români : Lucian Blaga. Dacă arta acestei societăţi tratează probleme pe cari le vom percepe atunci când
subtilă, limba v'guroasă şi stilul a- foarte variate: dela chestiuni pur organele noastre mai evoluate şi mai
iât de sugestiv al acestui scriitor sociale la exegeză biblică modernă, rafinate vor fi în stare să le vadă
!
nu au fost înţelese şi preţuite în dela aspecte pregnante ale creşti şi să Ie simtă. E s gur că omul de
dreapta lor valoare nici de către nismului la figuri mari ale istoriei, astăzi vede şi simte cu mult mai
oameni cari o puteau face, ce să ale umanităţi Conferinţa ţinută de mult decât văzuse şi simţ se omul
mai vorbim atunci de succesele ce dna Marioara Şerban : Chestiunea antichităţii. După savantul numit
lor cari fxoloatează slăbiciunea pubshakespeariană — în faţa unui nu mai sus pe timpul Vedelor, la 1500
licului? Poezia înaltă şi plină de meros public, care dovedeşte astfel înainte de Christos, albastrul şi