Page 9 - 1926-12

21—111. 1926 --------------------------- - - - - - - - - C O S I N Z E A N A - - - Pag. 129

4-a din cap. IV. cu dureroasele co­ disparat icoana vieţii din dosul crurilor. Când aude că Tuilleriile
mentarii ale căpitanului nebun. frontului, aduce material bogat pen­ au căzut, în râsul lumii se duce şi
Fără caractere de roman, aşa cum tru închegarea unui codru social. el să pescuiască în tulbure. Lumea
îl prezintă autorul, dar cu obser­ In dosul formelor lipseşte însă viaţa aleargă întru întâmpinarea „patrio­
vaţia de amănunt proprie cronicei, intensă. ţilor“. Atunci apare rănit în casa
„Vadul hoţilor“, care prinde cam Teofil Bugnariu spălătoresei contele de Neipperg
pe care din milă. Catherîna îl as­
cunde. Sosesc şi câţiva patrioţi
CRONICA DRAMATICĂ în frunte cu sergentul Lefèbre, a-
mantul Catherinei. Acesta după ce
se convinge de credinţa Catherinei,
MADAME SANS-GÊNE îl salvează pe Neipperg. Până aici
Comedie în trei acte şi un prolog de V. Sardou şi E. Moreau, prologul.* In cele 3 acte suntem duşi
trad, de Sică Alexandrescu într’o altă lume ; lumea nouei nobi-
limi răsărite prin vrednicie din stra­
In istoria literaturii franceze Vic­ psihologică chiar, şi juste zugrăviri tul viguros al poporului. Catherina
torien Sardou, alături de talentele de epoci şi de tipuri sociale, iată e nevasta Iui Lefèbre care a ajuns
mari în comedie ale lui Augier şi unele din părţile reprezentative ale mareşal şi duce de Danzig. Napo­
Dumas*Fils, e trecut ca un „meşte­ talentului Iui Sardou. Faţă de acestea leon Bonaparte, fostul căpitan sărac,
şugar care speculează vulgaritatea se evidenţiază apoi părţile negative care nu şi-a plătit datoria pentru
intelectuală şi morală a publicului cari caută efectele uşoare, ca : ti­ rufe Catherinei, acum e împărat.
său, fără a da alt scop artei sale radele sau mai bine zis trecătoarele Prin caracterul ei, Catherina care
decât acela de-a umplea sala de*o lecţii de morală pe cari câtë-un şi subt titlul şi haina de ducesă,
sută sau două sute ori“. Astfel personagiu ţine să le declame depe rămâne tot spălătoreasă, e obiectul
toată literatura dramatică atât de scenă în faţa publicului care ascultă glumelor curţii. Napoleon vrea s’o
bogată alui Sardou, e apăsată de extaziat, apoi satira vulgară şi în despartă de Lefèbre. Lefèbre resistă,
blestemul de-a fi fost creată numai fine elementele de farsă cari sunt iar când Catherina îi spune că a
şi numai pentru succesul momen­ şi ele dibaciu întrebuinţate. fost pe toate fronturile ca vlvan-
tului care aduce apoi cu sine gră­ Madame S3ns-Gêne, comedia pre­ dieră, etc., Napoleon renunţă la pla­
simea răsplatei sau a câştigului zentată în ultima premieră a teat­ nul său. In acest timp Fouché, prin
material. Comediile sale împletite rului nostru, e o exemplificare a isteţimea sa a ajuns şi el duce, ba
din momente extraordinar de di­ notelor caracteristice arătate mai chiar şi ministru. Contele de Neip­
bace, din şiretlicuri amuzante şi înainte din piesele lui Sardou. perg bănuit de Napoleon ca aman­
alte mijloace producătoare de efecte Atât elementelele tari cât şi cele tul împărătesei, exilat fiind, înainte
uşoare, sunt privite ca nişte lucrări şubrede, sunt uşor de observat şi de-a plecà e prins în faţa uşei a-
fără nici un interes estetic şi sunt de apreciat în justa lor valoare. cesteia şi condamnat la moarte. îm­
considerate ca neavând a face nimic Dacă momentele prologului plin de păratul însă află nevinovăţia soţiei
cu arta adevărată. Prin patetismul nerv, de interes şi capt vânt prin sale şi-i pare rău de ce-a făcut. Şi­
său în teatru şi prin succesul ne­ tumultul revoluţionar, sau cele ale retul Fouché spune atunci că el
tăgăduit al pieselor sale, cazul lui scenei când Napoleon prinde pe ştiind aceasta l-a făcut scăpat pe
Sardou a fost în literatura fran­ contele de Neipperg noaptea în Neipperg, şi prin aceasta ajunge
ceză — păstrând proporţiile, — cam faţa uşei împărătesei Maria Luiza, iar ministru al poliţiei. Cortina cade
ceea ce în literatura noastră actuală etc., sunt dintre elementele de du­ pe o împăcare şi-o mulţumire ge­
e cazul dlui Victor Eftimiu. Lăudat rabilitate ale piesei, în discursul nerală.
de unii şi ridicat până la treapta patriotico-democrat pe care-1 strigă Inpunătoare prin pathos, prin tu­
de geniu universal, de alţii a fost ditirambic în faţa lui Napoleon, mult şi prin îndrăsneală, comedia
hulit şi redus la simplu meşteşugar spălătoreasă Caterina, ajunsă „du­ în care vedem o întreagă transfor­
dibaciu, care pipăind pulsul artistic cesă de Danzig* sau în lecţia de mare socială provocată de Napo­
al majorităţii publicului, a ştiut să etichetă protocolară pe care aceeaş, leon, unde „Madama Sans-Gene“
confecţioneze cu mijloace ieftine de „ducesă“ o ia delà un profesor de din simplă spălătoreasă ajunge du­
şiretlicuri, de tirade patetice şi ver­ dans, se observă şi partea de suc­ cesă, a avut succes răsunător pe
vă amuzantă, comedii cari au smuls ces ieften. scenele unde s~a jucat. Pe scena
ropote de aplauze şi succese ma­ Subiectul întrerupt în cursul său naţiona’ului nostru, prin interpre­
teriale nemeritate. Exagerare e fără de trecerea anilor de revoluţie şi tarea superioară a personagiilor
îndoială şi de o parte şi de alta. acelor imediat următori lor, se bro­ principale şi mai mult decât mul­
Drumul adevărat însă, ca în atâ­ dează interesant şi cuceritor chiar. ţumitoare a ansamblului, şi în deo­
tea alte împrejurări cănd se exage­ Prologul se petrece în plină fier­ sebi prin montarea artistică şi
rează pozitiv de unii, negativ de bere revoluţionară. Din atelierul de măreaţă până în amănunţimi, a dlui
alţii, e drumul de mijloc. Alături de spălătorie al Catherinei Hubscher, Sică Alexandrescu, care de alt fel
partea spumoasă a patetismului, a lumea emoţionată, când cuprinsă de a şi tradus piesa, „Madame Sans
trucurilor sau a efectelor uşoare, frigurile desperării când ridicată pe Gâne“ s’a bucurat de o primire
piesele lui Victorien Sardou au şi aripa elanului revoluţionar, priveşte caldă. Naturală atât în destoiniciile
caractere durabile de artă. Tehnică la atacul îndreptat de „patrioţi“ îm­ cât şi în stângăciile eroinei titu­
studiată, după care se face alegerea potriva TuiUeriilor. Un oarecare fri­ lare,’dna Olimpia Bârsan a stârnit
destul de riguroasă a momentelor cos Fouché, dar care e cu atât mai ropote de aplauze din sala care
acţiunii, nerv bogat de acţiune lim­ tare în discursuri şi şiretlicuri, pri­ deşi avea concurenţa trupei iui Tă-
pede, momente puternice de analiză veşte şi el de-aici desfăşurarea lu­ nase, a fost mulţumitor populată,