Page 9 - 1926-12
P. 9
21—111. 1926 --------------------------- - - - - - - - - C O S I N Z E A N A - - - Pag. 129
4-a din cap. IV. cu dureroasele co disparat icoana vieţii din dosul crurilor. Când aude că Tuilleriile
mentarii ale căpitanului nebun. frontului, aduce material bogat pen au căzut, în râsul lumii se duce şi
Fără caractere de roman, aşa cum tru închegarea unui codru social. el să pescuiască în tulbure. Lumea
îl prezintă autorul, dar cu obser In dosul formelor lipseşte însă viaţa aleargă întru întâmpinarea „patrio
vaţia de amănunt proprie cronicei, intensă. ţilor“. Atunci apare rănit în casa
„Vadul hoţilor“, care prinde cam Teofil Bugnariu spălătoresei contele de Neipperg
pe care din milă. Catherîna îl as
cunde. Sosesc şi câţiva patrioţi
CRONICA DRAMATICĂ în frunte cu sergentul Lefèbre, a-
mantul Catherinei. Acesta după ce
se convinge de credinţa Catherinei,
MADAME SANS-GÊNE îl salvează pe Neipperg. Până aici
Comedie în trei acte şi un prolog de V. Sardou şi E. Moreau, prologul.* In cele 3 acte suntem duşi
trad, de Sică Alexandrescu într’o altă lume ; lumea nouei nobi-
limi răsărite prin vrednicie din stra
In istoria literaturii franceze Vic psihologică chiar, şi juste zugrăviri tul viguros al poporului. Catherina
torien Sardou, alături de talentele de epoci şi de tipuri sociale, iată e nevasta Iui Lefèbre care a ajuns
mari în comedie ale lui Augier şi unele din părţile reprezentative ale mareşal şi duce de Danzig. Napo
Dumas*Fils, e trecut ca un „meşte talentului Iui Sardou. Faţă de acestea leon Bonaparte, fostul căpitan sărac,
şugar care speculează vulgaritatea se evidenţiază apoi părţile negative care nu şi-a plătit datoria pentru
intelectuală şi morală a publicului cari caută efectele uşoare, ca : ti rufe Catherinei, acum e împărat.
său, fără a da alt scop artei sale radele sau mai bine zis trecătoarele Prin caracterul ei, Catherina care
decât acela de-a umplea sala de*o lecţii de morală pe cari câtë-un şi subt titlul şi haina de ducesă,
sută sau două sute ori“. Astfel personagiu ţine să le declame depe rămâne tot spălătoreasă, e obiectul
toată literatura dramatică atât de scenă în faţa publicului care ascultă glumelor curţii. Napoleon vrea s’o
bogată alui Sardou, e apăsată de extaziat, apoi satira vulgară şi în despartă de Lefèbre. Lefèbre resistă,
blestemul de-a fi fost creată numai fine elementele de farsă cari sunt iar când Catherina îi spune că a
şi numai pentru succesul momen şi ele dibaciu întrebuinţate. fost pe toate fronturile ca vlvan-
tului care aduce apoi cu sine gră Madame S3ns-Gêne, comedia pre dieră, etc., Napoleon renunţă la pla
simea răsplatei sau a câştigului zentată în ultima premieră a teat nul său. In acest timp Fouché, prin
material. Comediile sale împletite rului nostru, e o exemplificare a isteţimea sa a ajuns şi el duce, ba
din momente extraordinar de di notelor caracteristice arătate mai chiar şi ministru. Contele de Neip
bace, din şiretlicuri amuzante şi înainte din piesele lui Sardou. perg bănuit de Napoleon ca aman
alte mijloace producătoare de efecte Atât elementelele tari cât şi cele tul împărătesei, exilat fiind, înainte
uşoare, sunt privite ca nişte lucrări şubrede, sunt uşor de observat şi de-a plecà e prins în faţa uşei a-
fără nici un interes estetic şi sunt de apreciat în justa lor valoare. cesteia şi condamnat la moarte. îm
considerate ca neavând a face nimic Dacă momentele prologului plin de păratul însă află nevinovăţia soţiei
cu arta adevărată. Prin patetismul nerv, de interes şi capt vânt prin sale şi-i pare rău de ce-a făcut. Şi
său în teatru şi prin succesul ne tumultul revoluţionar, sau cele ale retul Fouché spune atunci că el
tăgăduit al pieselor sale, cazul lui scenei când Napoleon prinde pe ştiind aceasta l-a făcut scăpat pe
Sardou a fost în literatura fran contele de Neipperg noaptea în Neipperg, şi prin aceasta ajunge
ceză — păstrând proporţiile, — cam faţa uşei împărătesei Maria Luiza, iar ministru al poliţiei. Cortina cade
ceea ce în literatura noastră actuală etc., sunt dintre elementele de du pe o împăcare şi-o mulţumire ge
e cazul dlui Victor Eftimiu. Lăudat rabilitate ale piesei, în discursul nerală.
de unii şi ridicat până la treapta patriotico-democrat pe care-1 strigă Inpunătoare prin pathos, prin tu
de geniu universal, de alţii a fost ditirambic în faţa lui Napoleon, mult şi prin îndrăsneală, comedia
hulit şi redus la simplu meşteşugar spălătoreasă Caterina, ajunsă „du în care vedem o întreagă transfor
dibaciu, care pipăind pulsul artistic cesă de Danzig* sau în lecţia de mare socială provocată de Napo
al majorităţii publicului, a ştiut să etichetă protocolară pe care aceeaş, leon, unde „Madama Sans-Gene“
confecţioneze cu mijloace ieftine de „ducesă“ o ia delà un profesor de din simplă spălătoreasă ajunge du
şiretlicuri, de tirade patetice şi ver dans, se observă şi partea de suc cesă, a avut succes răsunător pe
vă amuzantă, comedii cari au smuls ces ieften. scenele unde s~a jucat. Pe scena
ropote de aplauze şi succese ma Subiectul întrerupt în cursul său naţiona’ului nostru, prin interpre
teriale nemeritate. Exagerare e fără de trecerea anilor de revoluţie şi tarea superioară a personagiilor
îndoială şi de o parte şi de alta. acelor imediat următori lor, se bro principale şi mai mult decât mul
Drumul adevărat însă, ca în atâ dează interesant şi cuceritor chiar. ţumitoare a ansamblului, şi în deo
tea alte împrejurări cănd se exage Prologul se petrece în plină fier sebi prin montarea artistică şi
rează pozitiv de unii, negativ de bere revoluţionară. Din atelierul de măreaţă până în amănunţimi, a dlui
alţii, e drumul de mijloc. Alături de spălătorie al Catherinei Hubscher, Sică Alexandrescu, care de alt fel
partea spumoasă a patetismului, a lumea emoţionată, când cuprinsă de a şi tradus piesa, „Madame Sans
trucurilor sau a efectelor uşoare, frigurile desperării când ridicată pe Gâne“ s’a bucurat de o primire
piesele lui Victorien Sardou au şi aripa elanului revoluţionar, priveşte caldă. Naturală atât în destoiniciile
caractere durabile de artă. Tehnică la atacul îndreptat de „patrioţi“ îm cât şi în stângăciile eroinei titu
studiată, după care se face alegerea potriva TuiUeriilor. Un oarecare fri lare,’dna Olimpia Bârsan a stârnit
destul de riguroasă a momentelor cos Fouché, dar care e cu atât mai ropote de aplauze din sala care
acţiunii, nerv bogat de acţiune lim tare în discursuri şi şiretlicuri, pri deşi avea concurenţa trupei iui Tă-
pede, momente puternice de analiză veşte şi el de-aici desfăşurarea lu nase, a fost mulţumitor populată,