Page 2 - 1926-13
P. 2
anul X. CLUJ, 28 MARTIE 1926 NUMĂRUL 13
COSINZEANA
R E V I S T Ă L I T E R A R Ă S Ă P T Ă M Â N A L Ă
DIRECTOR: * * ABONAMENTUL: * * B I R O U L :
SEBASTIAN BORNEMISA * 300 LEI ÎN ŢARÂ — 600 ÎN STREINATATE * PIAŢA CUZA VODĂ 16
EXTENSIUNEA UNIVERSITARĂ
de OLIMPIU BOITOŞ
întâiul anuar al societăţii cu acest gătesc să între în vâltoarea vieţii. sufletele noastre şi în tot cuprinsul
nume, apărut de curând, cuprinde Din datele realităţii, percepute de ţârii, nu o vom putea lua serios pe
conferinţa preşedintelui ei, d. pro). mintea omenească, prin metoda ştiin calea întrecerii între neamuri
Virgil I. Bărbat, despre rostul şi ţei, Universitatea elaborează idealuri (pag. 25.)
folosul acestor fel de organizaţii în de viaţă şi posibilităţi morale şi ma Un popor nu se poate ridica la
mijlocul societăţii moderne. Datele teriale pentru vieţuirea omenirii în loc de frunte în mijlocul celorlalte
despre constituirea şi modul de func spiritul acestor ideale. popoare, dacă■ i lipseşte această men
ţionare al asociaţiei, redactate de Universitatea este astfel artera de talitate ştiinţifică, atmosfera necesară
secretarul general, d. prof. FI. Şte- viaţă a societăţii moderne. „Dacă pentru răsărirea din pământul minţii
fănescu-Goangă, sunt precedate este vorba, ca societatea modernă omeneşti a acelor opere de cultură,
astfel de construcţia logică, călduros să trăiască, ea are nevoie de ştiinţă, cari aduc fericire respectivului po
argumentată, a idealului pe care-l de mentalitatea modernă, reprezen por şi întregei omeniri. Iar univer
urmăreşte ea, ca o instituţie specifică tată de cărturari şi de universitate; sitatea are datoria să răspândească
vremurilor mai nouă. Activitatea ei iar aceasta din urmă spre a putea această mentalitate, care-i asigură
de până acum, desfăşurată în tăce trăi şi rodi, în siguranţă, are nevoie în mare măsură şi munca ei pentru
rea în care se săvârşesc faptele mari, de „oameni modernii cari să o în valorificarea energiilor de viaţă ale
ca şi opera ei de viitor, pe care o ţeleagă şi iubească. înţelegerea a- poporului a cărui expresie este.
prevedem încununată de cele mai ceasta şi iubirea la care ne gândim, *Succesul — şi cu el fericirea, care
măreţe rezultate, va putea fi mai nu pot fi însă realizate decât prin nu-i altceva decât traducerea în ter
bine apreciată, cunoscându se idealul, sforţarea universităţii de a se apro meni afectivi a ide ei de succes —
în numele căruia a plecat ea la pia de popor, inUresându-l şi le nu poate veni decât pentru acela,
muncă. gând u-l de opera ei. Intre universitate fie el individ, fie popor, care-şi ia
Societatea modernă, prin idealul şi popor nu trebue să fie nicio ba ca punct de plecare prezentul şi ne
ei democratic, tinde la valorificarea rieră şi niciun intermediar. Poporul voile mari din jurul său. Cultura
energiilor de viaţă ale tuturor in trebue să-şi cunoască universitatea, chiar, idealul idealelor, nu există,
divizilor, orice origine biologică ar să o cunoască direct şi să o iubească, nu are viaţă, decât dacă o face fie
avea ei şi orice poziţie ar ocupa ei dacă este vorba ca ea să trăiască, care pe sufletul şi măsura lui. Pe
în societate, fiecare îndeplinind o iar poporul să poată realiza lucru vârful munţilor nu se ajunge cu ar
funcţiune utilă organismului social. rile ce se aşteaptă delà un popor tificii, cu picioare de împrumut, ci
u
Omul modern însă, ca să poată fi modern. (pag. 21.) numai şi numai cu puterea plămâ
un element folositor în sânul soci Plecând delà acest postulat, „Ex nilor proprii. Omul poate căpăta,
u
etăţii, trebue să fie înarmat cu vir tensiunea Universitară cluj ană, or la drum, o îmbărbătare de ici şi de
tuţile culturii, opera sublimă creată ganizată după modelul organizaţiilor colo, şi chiar indicaţii asupra ţintei
de sufletul omenesc în sbuciumul lui asemănătoare din ţările apusene şi finale, dar fiecare sd ştie că drumul
pe acest pământ. In acest organism în special după modelul celor din este al său, că el are să-l facă cu
şcoala în general, şi Universitatea America, şi-a început cu însufleţire propriile sforţări şi că numai fă-
în gradul cel mai înalt, este arse munca de răspândire a mentalităţii cându-l va gusta bucurii de acelea
nalul care făureşte armele culturii, ştiinţifice în populaţia oraşelor ce nu se capătă interpretând dru
pentru a înzestra cu ele generaţiile noastre ardelene. „Fără această men murile altora. Iar şcoala care nu
cari, în succesiune regulată, se pre- talitate nouă, adânc înrădăcinată în va deprinde un popor să-şi meargă