Page 7 - 1926-13
P. 7
r
28—111. 1926-----------------------------------------C 0 S 1 N Z E A N A - - - - - - - Pig. 139-
D Ă R I D E S E A M Ă dem cam ce caractere ¿r trtbui să
aibă pofz a. dlui Pavelescu, pentru
a fi justificată prezenţa iui aici:
I S T O R I A L I T E R A T U R I I R O M Â N E „impresie morbidă, sugerarea inex-
p r.i m ab iu 1 ui, poe ti za rea n e poet' cu lui,
(teia început până în zilele noastre) de C. Loghin, Cernăuţi 1926, 1Ş0 p. lei
satanismul, confuzlunea, obscurita
tea, imbecilitatea, gângureala, lipsa
Istoriografia şi critica literară ro softeiu, dar nu cunqsc pe Goga,
manească prin m.uqca. de cercetare Rebreanu e,tc., şi pot să-ţ vorbească de verş“, etc. etc.,\I,1 lăsăm pe au
1
amănunţită a atâtor eminenţi mun de influenţa slavonă, d^r nu de cea tor în seaiţta răzbunării dlui C. F'a-
velescu, trubaJurul „Serenadei“, care
citori în acest cgcr’ sunt în stare a Şămănâtorului“.
nu va fi deloc măgulit de această
şă ofere asţăzi dornicului de-a da Pentru a dovedi afirmaţiile noastre
o privire de ansamblu asupra is vom face aci o privire asupra aces categorisire...
toriei literaturei noastre, material su tei lucrări. C,um însă, ¡ny se cade Cât priveşte inf>rmaţia, vor fi
ficient, documentări ample, carac a face pe cineva vinovat decât de satisfăcătoare câte-va exemple: G.
terizări rezultate din studiu serios, lucruri şi fapte cari îi aparţin, voiţi Asachi la 1827 „ajunge în fruntea
asppra tuturor curenteipr, influen- examina-o numai -din punctele de şcoialelor din Muntenia“ (o. 40);
elor şi scriitorilor de însemnătate. vedere pe cari şi le-a impus auto Lucian Blaga are volumul de poezii
„Pietre pentru templul meu“ şi nici
Chiar pentru aceasta unui autor rul însuşi în prefaţă. o dramă... La dl G Bogdan Duică
de „Istorie a ¡literaturii române“, Pentru aceasta întâiu va trebui autorul nu ştie despre importantele
asta zi îi cerem să ¡fie şp rit sinteţtic, şă căutăm întrucât împărţirea ei co monografii „Gheorghe Lazăr“ şi „Si-
:
capabil a scoate un tot din păr respunde scopului de „carte ,de mion Bărnuţiu“, apărute de doi ani.
ţile numeroase ce i-se oferă de că orientare", apoi întrucât informaţia Obiecţia că lucrarea dlui Loghin e
tre alţi cercetători, şi capabil dacă cărţii îngăduie o „recapitulare (te prea recentă, pentru a vorbi despre
nu de o înţelegere nouă a perso meinică", şi în fine întrucât şi ca aceste monografii, nu o pot primi,
nalităţilor literare, dar de a alege racterizările capitolul asupra litera căci dsa are cunoştinţă chiar des
caracteristicile esenţiale din anali turii contimporane umple un gol pre piesa dlui Minulescă: „Manechi
zele estetice făcute tot de alţii asu constatat la celelalte cărţi de istorie nul Sentimental“, din acest an.
pra acestora. literară. La capitolul caracterizărilor vom
Omisiuni şi greşeli de date isto- Cercetând împărţirea, constatăm cita exemple de-adreptul naive ca
riografice, rezultate din lipsa de imediat o lipsă de criteriu metodic, să ne servim de un termen în
cercetări amănunţite; caracterizări capitolele fiind împărţite când după găduitor. Din caracterizarea lui Ale
ieftine, simpliste din lipsă de studii curente literare (v. c. IV. V. VII. xandri, un singur ex. (pag. 71):
asupra autorilor, gruparea nemeto- VIII.); când după genuri (VI. XI.), „Peste tot din poez*a lui Ai. se
dicâ a materialui, nu mai pot avea când cronologiceşte (X) Dar chiar desprinde dragoste de viaţă, vioi
astăzi ioc în studiile rezumative gruparea scriitorilor in capitole e ciune în mişcări“, ne scuteşte de a
de istorie literară. Ce am putut să-i defectuoasă. Astfel vom lua spre da altele.
iertăm lui Lăzăriciu de ex, nu vom ex. cel mai bine închegat capitol Despre Eminescu dl Logh n are
putea sâ-i iertăm unui autor din al cărţii, la care se vede că autorul păreri foarte diferite, în aceiaşi pa
zilele noastre, care are la dispoziţie, a muncit şi nu s’a mărginit la lec gină ch ar. Astfel, la pag. 100 rândul
material informativ de mâna întâia, turi făcute în şcoală, capitolul V., 2 pentru dsa limba lui E. e „când
şi studii critice suficiente. asupra curentului latin st Găsim bogată, când săracă şi banală“, iar
Dl Loghn în rezumatul dsale de aici pe Eliade Rădulescu şi E. Asachi.
cu câte-va rânduri mai jos „limba
160 p. asupra „Istoriei Literaturii Prezenţa primului în acest capitol e elementul prin care încânta poe
Române“ nu credem să fi recurs se poate justifica prin gramatica zia lui Eminescu“.
la ajutorul lucrărilor extensive de lui, dar prezenţa lui Asachi nu crede La moderni, deci în capitolul care
istoriografie literară sau la analiza dl Loghin că trebuia justificată ? In formează a doua justifcaie a apa
operelor literare oferită de critici în capitolul asupra tradiţionalismului riţiei lucrării dlui Loghin, cum am
lucrări vaste. (VII) primul loc îl ocupă M. Ko- văzut în prefaţă, caracterizările sunt
Nu credem, căci altfel ar fi impo gălniceanu, dar nu se «arată nota şi mai... originale. Dl I. Minulescu
sibile atâtea scăpări din vedere, gre corespunzătoare din opera lui. D. (p. 143) are „inspiraţie cel puţin
şeli, caracterizări pripite ce le consta Loghin se mărgineşte să spună că curioasa, versificaţie cel puţin re
tăm în cartea dsale de care vorb'm, „a fost şi critic literar“ (p. 56). voluţionară, imaginaţie cel puţin exo
şi prin care dsa a avut frumoasa Scăparea aceasta se răzbună la ca tică“ etc. Dl Blaga (p. 144) are ver
intenţie de a umplea un gol gimţ t pitolul „Junimei“ unde arătând isto suri „aranjate artificiar şi „o preo
de acei „cari ar vrea să se orien ricul criticismului în Moldova spune cupare reflexivă şi filosoficădl
teze asupra literaturii române' cât că „iniţiatorul acestui curent a fost Rebreanu analizează personagiile
şi de acei „cari ar vrea să facă o M. Kogălniceanu prin articolele de „făcându-le să acţioneze prin ges
recapitulare temeinică a ei“. Aceştia, critică“, (p. 88). Atât. turi şi atitudini* (p. 148).
după cât ne spune autorul în pre Dar greşelile de grupare sunt nu *
faţă, sunt elevii, „mulţimea cea mare meroase şi în alte capitole. Astfel Nu mai continuu citatele. Cititorul
de elevi“, cari au nevoie de această în cap. ’X. asupra literaturii contimse va convinge că „Istoria Litera
carte pentrucă „actualele istorii de porane, la subîmpărţirea poezia nouă turii Române“ de dl Longhin, are
literatură română vorbesc foarte pe găsim pe dl Cincinat Pavelescu, atâtea greşeli. încât punerea ei în
scurt sau aproape deloc, despre dupăce dl Loghin îşi însuşise ca mâinile „mulţimei de elevi“, nu se
epoca modernă a literaturii noastre, racterizările asupra „poeziei noui", poate admite. Dl Loghin trebuia
aşa că elevii noştri ştiu cine e Do- făcute de dl G. Ibrâileanu. Să ve să se respecte, să-şi respecte cel
