Page 8 - 1926-13
P. 8

Pag. 140      ■  — ...........      ----- C  O  S  I  N  Z  E  A  N  A  ----------------------------------------- 28—111. 1926
                                                       ■                               ■         ............  •• • •   :i: • y.
              puţin „Scriitorii Bucovineni“, dacă                                            CRONICA DRAMATICĂ
              nu ne-a respectat pe nov cititorii,
              şi  să-şi  revadă  temeinic  lucrarea               FRUMOASA AVENTURĂ
              înainte de a o tipări. In .forma ei
              actuală  ea  e  pur  şi  simplu  neac­  Comedie în 3 acte de G. A. de Caillavet, Robert de Flers şi E. Rep
              ceptabilă.        AUREL BUTEANU       Prin fondul nostru sufletesc înru­ sileşte să doarmă în aceeaş cameră
                                                  dit cu cel al poporului francez, şi  cu  Elena.  „Frumoasa  aventură“  a
                Dr.  Seb.  Stanca.  Contribuţia   prin larga şi binefăcătoarea influenţă  unirii celor doi cari se iubesc, se
              preoţimei  române  din  Ardeal  la  pe  care  a  avut-o  asupra  noastră  întâmplă astfel pe neprevăzute. Di­
              răsboiul  pentru  întregirea  nea­  cultura franceză, repertoriile teatre­ mineaţa soseşte însă împreună cu
              mului (1916- 1919).                 lor  româneşti  sunt  înzestrate  din   multele sale pălării, adevăratul lo­
                Cu sufietul străbătut de cuvântul  plin cu piesele moderne ale Pari­  godnic, Valentin le Barrcyer, care-o
              Evangheliei şi înfiorat de amintirea  sului. La această înzestrare de s gur  caută pe E'ena. „Bunicuţa“ aflând
                                                                                 ;
              vie a clipelor trăite, oăr. Dr. Seb.  câ  nu  puţin  contribue  şi  factorul   adevărul, se supără rău, dar văzând
              Stanca  în  primele  50  pagini  ale  atotstăpânitor  al  modei  şi  spiritul  iubirea mare a Elenei şi a lui Andrei;
              cărţii sale, ne înşiră calvarul preo­  public creat după răsboiu. Obosită  îi iartă. Sosesc şi părinţii şi după
              ţimei ardelene în timpul răsboiului  şi îngrozită de atâtea nevoi şi sbu-  câteva scene de rezistenţă ale dnei
              recent.  Deşi  nu  ne  desparte  mai   ciumari sufleteşti, lumea cere acum  d’Eguzon, îşi dau şi ei cons’mţî-
              mult de 8—10 ani de cele poves­     teatrului ceva uşcr, distractiv, fără  mântul. Valentin care voise să se
              tite, deschizând cartea, ai impresia  frământări şi înfrârgeri, lucrări cu  însoare mai mult d n calcul decât
              că  te  adânceşti  cu  câteva  sute  de  desnodământ fericit. Arta rămâne  din iubire, rămânând prietenul Ele­
              ani în istorie. O nesfârşită schin­  acum poate mult în urmă, dar tea­  nei se consolează şi ti şi începe să
              giuire pentru credinţă. Liste negre  trul acesta satisface gustul publi­  devie prieten chiar cu Andrei.
              de  proscrişi  c  rculau  în  judeţele  cului. De-aceea scriitorii dramatici   Prin dantelarea spirituală şi prin
              Ardealului şi la ordin superior prtoţii  cei mai populari, sunt poate cei mai amplificarea acestui subiect, „Fru­
              români erau rupţi dela altar şi din   puţin apreciaţi de critică şi de pu­  moasa aventură“ rămânând tot în
              sânul familiei, purtaţi cu mâinile în  blicul select. B sson, Robert de Flers,  domeniul comediilor uşoare, s’a ri­
              lanţuri prin oraşele evreo-maghiare  Caillavet  etc.  sunt  azi  în  graţiile  dicat totuşi de-asupra scenelor de
              şi săseşti, scuipaţi şi bătuţi de po-  mulţimii.                        efect iefiin. Duioşia împletită mai
              pulfţ e. apoi aruncaţi în ’ temniţă.   „Frumoasa  aventură“  zămislită   mult cu umorul blând decât cu iro­
              Parodia de justiţie la care erau su­  din tripla unire: Cavaillet, de Fers  nia, vioiciunea dialogului colorat,
              puşi,  nu  erâ  decât  un  nou  prilej   şi Rey, are calităţi remarcabile şi   situaţiile nostime şi ritmul aprins
              pentru a i schingiul şi se termina  peste  tot  o  atmosferă  plăcută  de  al unei iubiri adevărate care pul­
              obicinuit cu concluzia că e trădător  poezie sufletească. Scuturată de măr­ sează puternic de-alungul celor 3
              de patrie, iar sentinţa era moartea,  gelele ieftine a lor prea multe s ene  acte, iau dat destulă viaţă să im­
              închisoarea sau, în cel mai bun caz  secundare într’ad ns căutate pentru  presioneze şi să placă. Prin echili­
              internarea. Istoria aceasta se repetă  succes, ca în piesele lui Bisson bu­ brul lăuntric al acţiunii şi prin at­
              cu  îndărătnicie  drăcească  pentru   năoară,  „Frumoasa  aventură“  e  o  mosfera de caldă vibraţie sufletească
              sute de preoţi şi câteva familii până  închegare unitară, simplă şi frumoasă. a „bunicuţii“, a Elenei şi-a lui An­
              în anul 1918, când vântul revoluţiei   Elena Trivillac, nepoata unei a-  drei, „Frumoasa aventură“ e o idilă
              scutură  din  temelii  şi  prăbuşeşte   dorabile „bunicuţe“ dna de Tr^villac,  drăguţă  a  iubirii  adevărate  care
              împărăţia minciunii şi a nedreptăţii, prin intrigile mătuşei sale dna d’Egu-  singură e rostul vieţii şi care în­
              deschizând porţile îrchisorilor.    zon,  e  logodită  cu  prostănacul  şi  vinge  toate  piedecile  ce  i-se  pun
                Cele peste o sută de date perso­  precisul domn, Valentin le Barroyer.  în cale.
              nale  din  restul  cărţii,  dintre  cari   Cortina se ridică în ajunul cununiei   Interpreiarea, prinzând fericit ia-
              foarte multe sunt totodată şi necro-  când peste un ceas două, Elena va  turea  aceasta  idilică,  a  contribuit
              loage, sunt însemnări în mare parte  dever! dna Barroyer. Ea însă su­   mult la efect. Ne-a impresionat în­
              laconice, unele numai date seci.    feră cumplit, căci iubeşte pe vărul  deosebi figura „bunicuţii“ din ro­
                Şi totuşi tragedia ce se desprinde  său,  Andi6  d’Eguzon  de  care  l-a   lul dnei Aura Fotino care şi-a avut
              din ele, e atât de impresionantă în  despărţit dna d’Eguzon. Câteva mi­ aici  unul  dintre  cele  mai  reuşite
              simplitatea  ei.  Ne  oprim,  printre  nute înaintea cununiei, soseşte din  momente scenice din stagiunea a-
              multe  altele,  la  povestea  tristă  a  Wiena pe neaşteptate Andrei şi după  ceasta,  —  am  zice  chiar  cel  mai
              păr. Ion Coman fost preot în Sita-   multe rugăminţi o înduplecă pe E-  bun. Alături de ds?, plină de neas­
              Buzău. După trei ani de închisoare  lena să fugă împreună. Încurcătura  tâmpăr tineresc, învăluit cu o dia­
              grea, fu condamnat la moarte prin  mirelui, socrilor şi a nuntaşilor ră­ fană perdea de duioşie, dna Jeana
              spânzurătoare. Neexecutat în anul   maşi fără mireasă, fără îndoială că  Popovici-Voina, ne-a întărit convin­
              1918 fu eliberat, dar după trei săp­ nu e mică. Fugarii sosesc la ţară,  gerea pentru această lăture a talen­
              tămâni,  în  urma  celor  suferite  în  la  „bunicuţa“ care crezându-i soţ  tului  dsale.  Mult  mai  reuşit  de
              temniţă, muri în etate de 37 ani.   şi soţie îi primeşte încântată. Luc­  astădată — prin mai subtila accen­
                Pe  câţi  nu  i-a ajuns soarta pă­  rurile  încep  să  se  încurce.  Seara  tuare a ridicolului — dl Al. Ionescu-
              rintelui Coman? Pomelnicul lor e  când tinerii, înţeleşi, se culcă unul  Ghibericon. Ştrengar şi spiritual în
              lung şi suferinţele uitate.         într’o odae altul într’alta, şi „buni­ joc  ca  totdeauna  dl  Mihăilescu-
                Părintele Stanca are meritul de  cuţa“  venind  la  miezul  nopţii  să  Brăila care nu ştim de ce, anul a-
              a  le  fi  adunat  într’un  mănunchiu   aşeze dintr’o anumită superstiţie ros-  cesta  a  apărut  atât  de  rar  în  faţa
              pentru a le oferi istoricului care se  marin pe pragul însurăţeilor, dă cu  rampei. Ansamblul în notă. La mon­
              va încumeta să scrie istoria războ­  ochii de Andrei dormind pe nişte  tare însă, decorul actului prim, în­
              iului de desrobire. ion Moga        fotolii, îi face o lecţie model şi-l  vechit şi şters. Teofil Bugnarlu
   3   4   5   6   7   8   9   10   11   12