Page 9 - 1926-13
P. 9

28—III. 1926-----------------------------   C  O  S  I N  Z  E  A  N  A  -------------------------------- Pag. 141

                                                              FLORI DE-O ZI
                  Delà Operă.
          Viaţa muzicală la Cluj culminează
        în Operă. Alte exhibiţii : concerte
        simfonice, corale, de solişti, operete   Sărbătorirea unuia dintre frun­  convingerea morală a preotului.
        (româneşti, fireşte), rareori dau pri­ taşii  presei  ardelene.  —  Dumi­  Dar presa ardeleană prin marea
        lejul de a constată nivelul artistic,   neca trecută s’a sărbătorit la Sibiiu  Unire n’a încheiat decât un capitol
        sub acest raport, al publicului. Căci,  25 de ani de activitate ziaristică a   de  glorie  a  vieţii  ei.  Forţată  de
        desigur, saleie de audiţii muzicale   dlui Ion Lupaş. Intelectualitatea ar­ vitregia împrejurărilor ea şi-a strâns
        nu se umplu numai cu snobi, cari    deleană  a  ţmut  să  spună  cuvinte  astăzi  aripele  într‘o  obosea’ă  ale
        delà o vreme se plictisesc de acea­  de recunoşt'nţâ unuia dintre aceia  cărei consecinţe vorbesc trist din
        stă postură, ci de amatori mai cu   cari  a  contribuit  cu  tot  avântul  şi  întreg aspectul intelectual şi moral
        seamă. Opera e o construcţie poli­  tenacitatea care-1 caracterizează la  al acestei provincii. Toate glasurile
        fonică solidă, vastă, care pe lângă   desăvârşirea acelui capitol din is­  strigă astăzi pentru înlăturarea a-
        realizările  armonice  mai  preziniâ   toria  de  ridicare  spre  cultură  şi   cestei  situaţii.  La  venirea  cu  un
        avantajul că are nervul vit ţii, con­  conştiinţă naţ onală a acestei pro­  ceas  mai de  vreme  a zilei de re­
        cret adus pe scenă, prin actori, şi   vincii,  care  este  presa  ardeleană.  deşteptare  a  ei  sărbătoritul  dela
        are peisajul interesant de multe ori.  Dl  Ion  Lupaş  şi-a  consfinţit  prin   Sibiu, nădăjduim să lucre cu toate
        Şi  aceste  ultime  puncte  atrag  în   temniţă  îndrăzneala  de  a  spune   puterile-i încă în florarea bărbăţiei.
        deosebi.                            adevărul cu căldură şi convingere                   *
          Astfel,  când  apar  cântăreţi  noi   isvorâtă  din  conştiirţâ;  dsa  i  dră   A  murit  Doamna  Aurelia  Pi-
        la aceeaş rampă, cari să rivalizeze   astfel în categoria marilor săi îna­  poşiu.— înregistrăm cu multă durere
        cu  aceeaş  orhestră,  spectacolul  e   intaşi  şi  contimporarni  cari  vor   sufletească moartea Doamnei Aure­
        mai asigurat. Căci cu ai tăi te obi-   trebui înfăţişaţi odată în toată lu­  lia Pipoşiu, românca atât de înflă­
        cinueşti repejor şi îţi temperezi en­  mina  jertfei  lor,  pentru  dreptatea   cărată şi devotată marilor noastre
        tuziasmul muzical.                  celor  mulţi  şi  necâj  ţ  ai  acestor   idealuri naţionale. Născută în Cluj
          Aceste  constatări  le-au  sugerat   plaiuri, pentru a fi veşnică pildă în   din distinsa familie Roşescu, înru­
        cei doi tenori delà Bucureşti : Gia-   faţa generaţiilor viitoare. De-aceea   dită de-aproape cu familia isac, —
        como Borelli şi Emanuel Giletta.    sâ’rbătorindu-1 intelectualitatea ar­  răposata a fost soţia dlui Dr. Petru
          Borelli e cunoscut din anul tre­  deleană şi-a aplecat gândul şi inima   Pipos, pe vremuri un eminent apos­
        cut. Acum a jucat în Carmen şi în   asupra multora pe cari, într’un mod   tol  al  vieţii  noastre  naţionale,  pe
        Ebreea, două din rolurile bune ale   atât  de  nevrednic,  contimporanii   care  a  slujit  o  dela  catedră  şi  cu
        d-lui  Apostolescu.  In  Don  José  a   învălmăşiţi de patimi mai mărunte,   condeiul, în Ardeal şi în Bucovina.
        cântat ca Jadlowker (Teatrul Ma­    îi  uită;  o  floare  a  căzut  pe  mor­  Rămasă văduvă cu trei copiii mici,
        ghiar),  despre  care  se  spuneâ  că   minte  în  cari  zac  oameni  a  căror   doamna Aurelia P*poş a trecut în
        până pela 1914 erà al doilea tenor   viaţă  de  jertfă  prea  curând  a  fost   vechiul  Regat  şi  a  dus  o  luptă
        mondial după Caruso,careînsăa stâr­  dată uitării. Dar nu numai pentru   strălucită cu viaţa. Mamă devotată
                                            temniţa cu care şi-a nimbat trecutul
        nit compătimire. In sch mb în Ebreea                                    până  la  jertfă,  şi-a  crescut  cu  o
        a frământat din temperamentu-i de   trebuia sărbătorit dl Ion Lupaş; dsa   grija rară nu numai proprii săi co­
        jidan veritabil, din volumul voinic,   a  adus  în  presă  o  conştiinţă  care   pii, ci şi pe copiii altora, f ind ani
        din  dramatismul  recitativelor  un   şi-a sorbit seva morală din întreg   îndelungaţi  directoară  la  d  ferite
        Eleazar frapant; totuş mai mult vor­  trecutul de suferinţi al acestei pro­  şcoli şi internate. In această calitate
        beşte cu note, decât cântă arii. Alt­  vincii. Lupta cu condeiul, istoricul   a  revenit  şi  la  Cluj,  după  unire,
        cum,  cu  totul  altcum  s’a  revelat   a  socotit-o  ca  pe-o  încarnare  în   luând conducerea Internatului liceu­
                                                                                        £
        Giletta. A dăltuit, un Cavaradossi   faptă  a  ceeace  îl  îndemna  cu  in-   lui  de  f   te  „Regina  Maria“,  post
        simpatic, scăldându-1 într’o atmos­  sistinţâ disciplina căruia s’a dedi­  pe care după patru ani l-a schim­
        feră dramatică, cutoatecă pictorul   cat. Dragostea pentru presă distin­  bat cu acela de Inspectoare a în­
        îndrăgostit iubeşte şi se sbuciumă   sul istoriograf a dovedit-o apoi prin   văţământului minoritar de fete. Me­
        într’un  lirism  prin  excelenţă.  Un   roscolirea întunecatelor începuturi   ritele răposatei pe acest tărâm au
        tenor pur, cald, la emiterile’ultime   ale ei într’această provincie şi prin   fost preţuite de autorităţile supe­
        ale vibraţiilor poate cam forţat, cu   studiul  închinat  vieţii  marelui  ei   rioare  la  justa  lor  valoare,  —  de
        o scară întinsă şi cu un fizic plă­  Nestor, George Bariţiu.            aceea nu înzistăm asupra lor. Ceea
        cut,  întrupează  un  cântăreţ  puţin   Şi  cei  cari  au  spus  cuvinte  de  ce  vrem  însă  să  mai  scoatem  la
        comun.  N’are  miere  în  voce,  are  sărbătoare ziaristului Ion Lupaş nu  iveală, este străduinţa fără pereche
        însă sonoritate. In Madam Butter­   au putut să nu amintească şi de preo­a dnei Aurelia Pipoşiu, de-a se pune
        fly  (Pink rton),  în  notă  justă;  iar  tul, omul de ştiinţă, dascălul, oratorul  în slujba ideii n ţionale. In anii de
                 3
        în  Faust,  în  actul  I  al  bătrâneţii   şi patriotul Ion Lupaş. Toate aceste  tristă  neutralitate  numele  dânsei
        cu clocotiri tinereşti, şi în actul III,  calităţi s’au contopit întru desăvâr­ era  un  drapel  de  luptă  şi  nu  a
        al grădinii, a excelat.             şirea uneia dintre cele mai repre­  ex’stat ardelean refugiat în Bucu­
           Totuş  spunem  neşovăind:  din   zentat ve personalităţi ale Ardealu­ reşti, care să nu treacă pe la casa
         comparaţiile cu ai noştri, reiese că   lui. Preotul care înălţă de pe am­  sa ospitalieră şi pe care cuvintele
         avem  şi  noi  valori  la  Opera  din   von inimile credincioşilor cătră ceruri  sale  pline  de  credinţă  şi  înflăcă­
                                                                                rate  să  nu-1  întărească,  să  nu*l
         Cluj.  cari  ar  puteâ,  fără  adulaţie,   nu uita să împletească cuvintele Evan-
         cântă oriunde, ducând o ramură de   geliei cu rosturile adânci ale naţiei;  înalţe. A condus cu multă dibăcie
        finici din cetatea muzicală a Clu­  tot astfel dascălul, oratorul şi zia­  comitetul de ajutorare al Ardeleni­
         jului,                             ristul aducea şi aduce în verbul şi   lor  şi  Bucovinenilor  refugiaţi  Ia
                            Aurel Decel     scrisul său ceva din sfinţenia şi   Bucureşti, iar când a venit răzbQ-
   4   5   6   7   8   9   10   11   12