Page 12 - 1926-14-15

Pag. 156 C O S I N Z E A N A 4—IV. 1926

unde este amestecată cu mu'te su- D Ă R I D E S E A M Ă In Universul literar a c. No. 3 a
peristii — este o adevărată revo­ fost publicată o caricatură îndulcită
luţie faţă de literatura noastră dra­ a scriitorului în care gura i-se lăr­
matică istorică, brodată cu deose­ Q1B. I. M1HĂIESCU geşte satiric îndemnând fălcile să
bire în jurul voevozilor. Localizând o E un tânăr novelist care n’a de­ iasă şi mai mult în relief.
apoi în munţi el a apropiat-o şi păşit coloanele revistelor. Person li- Nu de aceste trăsături poate cu
mai mult de ritmul pur al vieţii tatea sa literară a prins eri-alaltâeri semnificaţie ale fizionomiei vrem
româneşti. Din cuprinsul povestit pojghiţă şi se prezintă subt forma să ne legăm.
s’a putut vedea culoarea locală pe unei surprinzătoare noutăţi. Câteva întregul mănunchiu de nuvele
care poetul a dat-o dramei prin date cari fac parte intergrantă la apărute în reviste sunt însufleţite
elementele etnice introduse în ea. noi, din cursul unei carieri scriito­ de-o sensualitate virilă, potenţată
Dir acestea sunt mai mult linii riceşti lips'ndu-i, îl def nesc mai până în vecinătăţi patalogice. Subt
exterioare, de cadru. Ceeace aduce bine: Nu e o floare crescută în acest raport dl Gib. 1. Mihăiescu
însă nou în acest cadru este ritmul sera cenaclurilor literare. Deaici re­ este un virtuos al psichoanalizei
interior al dramei ale cărui svâc- zultă că structura nuvelelor sale strămutată artistic în domeniul li­
niri răspund adânc în sufletul no­ păstrează un caracter virgin dincolo terar. E^oii novelelor sale sunt ur­
stru. Constatarea această am mai de straturile bunului plac al pa­ măriţi de dorinţi erotice ca de fata­
făcut-o şi le analiza Paşilor, acolo tronului literar Trăird departe de litatea ideilor fixe.
însă se reducea la câteva pasteluri. centrele unde se consacră talentele, A doua etapă în care s’au elaborat
De astă dată poezia aspră a vieţii nu-1 ispiteşte manopera picăturei ultimile d-sale novele corespund
şi a naturii din muntele nostru ră­ de apă care prin îndărătnicie sfre- mai bine naturei dlui Gib. 1. Mi­
sună adânc în întreagă atmosfera dereşte stânca... atenţiei publice. hăiescu prin excelenţă scormoni­
unei opere. Toate personagiMe prin­Acest fel de izolare se fereşte să-şi toare şi lacomă după sesizare a con-
cipale : chinuitul Popă, învo burata îngădue comp'omisuri resultate din t)rsiunilor sufleteşti. In adevăr o
Nonă, Moşneagul cu nimb de Crist, dăscăliile prutendor. Cons'derând expresie fdelă a nebuniei subcon­
Patrasia cu sufletul atât de rbsent aspectul literaturii noastre împărţit ştientul^, o pricină a marilor în­
pentru îndoielile mari, Radu sglo- în pătrăţele de mărimi deosebite în torsături psichice, nu poate fi mai
biu, cu o inteligenţă care scapără cari s’au stab lit cu corturi, cu Vai- bine realizată decât prin zigzaguri
de sănătate — toate au ceva din vcdă, cu focuri cari pâlpâie în flă­ cari fac să scape printre degete şi
aerul tare cu miros de răş'nă de cări de chemare (cu căţel, cu pur­ timp şi spaţiu şi logică. Inexplica­
brad, al muntelui nostru. cel. et.\) şi cari corăspund la tot bilul prin faptul că s’a produs, a
Din puţine'e exemple citate s'a atâtea şcoli literare (cenacluri, bi­ devenit o realitate perceptibilă,
putut vedeâ apoi felul cum poetul sericuţe, clanuri ş. a. m. d) măr­ pr meşte o raţiune, o justificare
îşi selecţionâ imaginile pentru a turisim încurcătura în care ne gă­ (trăsnetul chiar pentru primitivi
evocă cu ele simbole — adânci ca sim căutând acestui scriitor un devine natural şi acceptat cu toată
proverbele noastre — păstrând în locşor subt o asemenea zodie şi în impresia de atotputernicie care o
acelaş timp culoarea mediului. Ima­ asemenea împrejurări. Deoarece con­ sugerează).
ginile acestea abundă când ritmul diţia de manifestare a celui mai Căutarea unei forme care dă re­
se intens'fică şi pasiuni adânci sau umil recenzent literar e reglemen­ lief dramatic şi impresionant eve­
întrebări aruncate dinco'o de lume tarea, îi vom rezerva d-lui Gib. I. nimentelor, l’a silit în mod inevitabil
îşi cer întruparea. Ele nu apar a- Mihăiescu o situaţie de răscruce, spre adoptarea formei unui apoca­
proape deloc în vorbele simple ale la îmbucătura „pătrăţelelor* litera­ lips modern. Astfel, novelele Femeia
Patrasiei, dar se împletesc încărcate re. E poate cea mai potrivită pentru de ciocolată şi Tabloul, supuse
de înţelesuri mari în limbajul celor mulţumirea sufletească a unui scri­ unui control al logicei, devin absurde
trei personagii principale: Popa, itor, care a trecut peste piatra de dacă nu le dăm justificarea unei
Nona şi Moşneagul, ridicându-se încercare a debutului şi care s’a viziuni.
unecri până la expresii magice, de lansat prin propriile-i puteri. Izbucnirile ditirambice ale setei
descântec, cum s'a putut vedeâ în Evo’uţia talentului d-lui Gib. I. după posesiune, întâlnite aici, le dă
două dintre exemplele citate. Lu­ Mihăiescu a putut fi urmărită dea- un aspect de realism frenetic. Şi
cian Blaga a legat astfel un ideal lungul celor patru ani până acum gândul din acest loc ne duce la
de artă ri sărit din necesităţile su- de apariţie a revistei Gândirea Zola. Atâta naturalism găsim numai
flelu'ui european modern cu ceeace Plecând deaici, şi numai deaici la scriitorul francez D osebirea e
are naţia noastră mai specific: cu până îi vor apare scrierile în volum, că Zola nu stăruie într’atâta în a-
sufletul ei istoric, elaborat în folclor într’o ochire de ansamblu, deslu­ dâncuri sufleteşti pentru a explica
în ateleierul încercat al veacurilor. şim în opera d-lui Gib. 1. Mihăie­ tirania instinctului sexual.
scu două etape, una păstrând un Deosebim în opera d-lui Gib. I.
ritm al creaţiei după care structura Mihăiescu două sentimente ances­
novelei e tradiţonalistă cu o des­ trale, iubirea şi gelozia, întrebuinţate
făşurare logică a acţiunii, iar cea­ ca mijloace simple de technică lă­
laltă o reclădire pe temeiuri de untrică. Desfăşurarea acestor senti­
esenţă proaspătă şi originală. mente ar trebui să fie de-asemenea
Altfel trec la stânga şi la dreapta, firească. Dar se potriveşte în plasa
socotind pe cele m?.i reprezentative, frământărilor cerebrale creând drama
deoparte In goană şi Vedenie iar interioară prin intervenţia neaştep­
de cealaltă Sfârşitul, Coşul cu târ- tată a unui capriciu sufletesc ţâşnit
gueli, Femeia de ciocolată, Troiţa din cutele neexplorate ale sufletului.
şi Tabloul. Scriitor de un puternic dramatism