Page 13 - 1926-14-15
P. 13
4-1 k 1926 —-------------------------— ------------ C O S l N Z E A N Â — — ,-v----------- Pag. 157
interior, de atmosferă care la rândul şi contribuţii ncui de foclor. Deşi, lecţiei dlui L. Costin, ar fi poate
ei e dramatică sau piină de mis imitând stângaciu pe Anton Pann, împărţirea. In „marea celecţie de
terul pagodelor indiane, cu un stil în motto de pe copertă sgârie ure folclor“ pe care o anunţă şi din
lapidar după împrejurări abrupt, mai chea neologismul: redate, („din po care fac parte şi cărţile despre cari
puţin creator de tipuri, dlui Gib. I. por adunate şi poporului redate), vorbim, ar fi trebuit ca volume se
Mihăiescu dacă ar fi fost înregi înlăuntru dai peste versuri şi po parate să cuprindă genuri separate.
mentat în vreo şcoală literară i s’ar vestiri sau legende dintre cele mai De-aceia nu ni se pare chiar pot
fi dat până acum onorurile cuvenite. frumoase. „Cântecele“, mai potrivit: rivit ca în acelaş volum să ne dea
Aşa, aşteaptă o recunoaştere destul de doinele, pline de-un lirism cald, de şi doine, şi cimilituri şi snoave şi
târzielnică, căci nimic nu e mai greu imagini fragede şi de concentrare datini, şi poveşti. Dar aceasta-i o
decât încercarea de a forţa urechile artistică, cu un amestesc pitoresc chestiune de formă şi de metodă.
crticei de gaşcă şi deci taciturnă. de motive din toate părţile, cu ritm Important e ca în rândul întâiu pentru
M. Gh. Carpen nuanţat, au versuri grele de suflet cercetările ulterioare, să avem ma
scsasi şi de artă: terialul. Iar dl Costin, în cărţile
Folclorul bănăţean Ceru-i mare, stele-s multe despre cari vorbim aduce din bel ug
?
si încă din cel mai bun.
Florile de gând şi de suflet ale Şi mai mari şi mai mărunte, ’ T. B.
poporului, scăldate parcă dela în Dar ca luna nu-i nici una
De mare şi luminoasă,
mugurire în apa vieţii, proaspete şi Nici ca mândra de frumoasă. FLORI DE-O ZI
tinereşti cu toată întunecata lor ve Taci inimă nu-mi jeli
chime, sunt flori sortite „tinereţii Mult in lume nu oiu fi,
fără bătrâneţe şi vieţii fără de Oiu trăi o zi şi două
Şi oiu trece ca o rouă.
Dorim sărbători fericite turor
moarte“. Vremurile curg, generaţiile Mult mă întreabă inima colaboratorilor, abonaţilor şi cetito
apar şi dispar, limba sufere schim Ori mi-i dor de cineva,
bări, singure comorile de înţelep Eu i-am spus inimii mele rilor noştri.
ciune şi de suflet, adaptându-se me Nu mi i dor decât mi-i jele — Cristos a înviat!
Câte stele sunt pe cer
reu vremurilor şi indivizilor, rămân Toate până’n ziuă pier *
într’o tinereţe veşnică. Acelaş cân Numai dorul mândre mele Proximul număr al revistei Co-
tec care a răsunat pe buzele bu Nici odată nu mai piere, sinzeana va apărea numai în 18
nicii în tinereţea ei, tremură şi a- S’a băgat în sân la piele Aprilie a. c.
De asupra inimii mele.
cum în glasul nepoatei dela şeză Du-te, du-te dorule, *
toare, şi acelaş proverb rostit cu Du-te călătorule, Trei conferinţe despre Ro
sute de ani înainte, e şi acum un Legănat pe vânt de sară mânii de peste hotare. — Amin
ochiu preţios în lanţul filosofiei po Până la mine în tară. team, în treacăt, într'unul din numeri le
Am avut şLeu odată,
porale. Vremea a atins numai în O mândruţă desmierdată, trecute ale acestei reviste, despre
velişul, adâncul de gând şi de sim De o trăi să i te’nchini, fericita iniţiativă a Secţiei Cluj a
ţire a îmbrăcat doar o haină nouă, Cu mult dor de prin străini. Ligii Cullurale de a îndrepta gândul
Dar de-o fi mândriţi moartă,
el rămânând acelaş. De-aceea poe Dorule sâ-i plângi la poartă, şi inima celor cari prea curând au
zia poporală — şi înţeleg aici tot Şi din lacrimile mele uitat de cătuşele cari le-au căzut de
produsul sufletesc al poporului — Să răsară v orele, pe mâini, asupra fraţilor de peste
e totdeauna preţios. Viorele înflorite hotare, cari gem încă sub aceste
Studii mari asupra folclorului Din dragoste odrăslite.. cătuşe, fără a se bucura nici de cele
românesc, în cari să se cerce „Baladele“ (indeostbi „Crăişorul*) mai elementare drepturi omeneşti.
teze motivele principale pe cari „Descântecele“, „Strigăturile,“ „Ci In cele trei conferinţe cari au îm
le cuprinde şi să se arete ce-i militurile“, „Legendele“, „Obiceiu brăţişat Românismul balcanic şi pe
specific al nostru din el şi ce-i rile,* „Poveştile,“ etc., aduc toate cel de peste Nistru ţinute, primele
împrumutat, nu avem. încercări lău stropi luminoşi de poezie şi înche două de di. prof. univ. G. Giuglea
dabile, da. Pentru cercetări largi gări de artă. De observat îndeosebi şi 7. Capidan, iar ultima de dl
lipseşte încă materialul adunat cât caracterul basmelor şi-al legendelor. Ştefan Meteş ni-s’a desfăşurat pe
mai fidel şi cât mai larg, pe re Lacunare, neprecise, împletite din dinnainte una dintre cele mai triste
giuni. Banatul, în special, deşi are amestecul realului şi-al irealului, privelişti care se pot închipui. Peste
cuprinzând simboluri largi, basmele un milion de Români ameninţă să
colecţiile lui Iosif Popovici, Ghecrghe
Cătană, etc., nu şi-a desvelit încă şi legendele noastre, nestilizate şi fie înghiţiţi de narea massă slavă
toate frumuseţile sale de foclor. complectate de culegător, au as dela nord şi dela sud, fără ca poli
Şi poate niciuna din provinciile ro pectul nedeterminării. Nu vezi o tica noastră să se clintească măcar
mâneşti nu are „o floră culturală* * scurgere logică a lucrurilor iar de spre a-le îndreptă dragostea şi nă
atât de bogată ca Banatul (L.BIaga: multe ori nu vezi decât după cer dejdea spre Românismul organizat
Banatul No. 1). De aceea tot ce se cetări amănunţite legătura între într’un stat, care vrea şi trcbue să
r
aduce nou în direcţia aceasta, e momente şi personagii. Pentru fru tragă greu în cumpăna politică a
bine venit. Dl Lucian Costin, care museţea imagnilor („un moşneag orientului european. O neobişnuită
se ocupă mai nou cu folclorul bă bătrân, bătrân, încât în barbă îi energie de rasăi-a trecut prin gre
năţean, şi-a tipărit până acum două crescuse muşchiu, iar picioarele se lele încercări ale veacurilor — toţi
lucrări din colecţia dsaie : Mărgă prinseră de pământul şi pietrişul conferenţiarii au dovedit cu date
ritarele Banatului şi broşura de: din cetate“) precum şi pentru sim pozitive orginea lor veche pe lo
Basme, istorioare, legende şi anec bolul puternic al iubirii de mamă, curile de astăzi — iar acum când
dote. Amândouă aduc lucruri inte amintim legenda „Vâna.“ avem posibilitatea să alăturăm aces
resante, frumoase realizări estetice Ceaia ce i-am putea împuta co- tei energii de rasă o conştiinţă
