Page 14 - 1926-14-15

Pag. 158 ---------------------------------- ------- C O S 1 N Z E A N A - - - - - - - - - - - 4—IV. 1926

naţională lărgită, făcând din ei pu­ ţinuturi. Prin cunoaşterea locală şi Iacob Negruzzi, singurul supravie­
ternice şi conştiente avantposturi în prin tradiţia lui culturală, acest ţuitor al comitetului serbării din
lupta cu panslavismul pe care viitorul lucru e chemat — şi chiar are da­ 1871. Pe mormântul Voevodului se
ne-o deschide fatal — nici un gest toria morală — să-l facă. Aduna­ va aşeza o placă comemorativă în
al nostru nu se ridică pentru sal­ rea la acelaş loc a lor cât mai care va fi săpat chipul poetului, şi
varea lor. Cu deplină dreptate a multe lucrări — picturi, sculpturi, se va bate o medalie jubilară. în­
înfierat d. Meteş această miopie po­ etc. — din diferite vremuri şi dife­ genunchind în faţa amintirii fru­
litică. — Dar grija noastră nu tre- riţi artişti ardeleni, va forma fără moaselor momente din trecutul atât
bue să se îndrepte spre ei numai îndoiala un nou titlu de izbândă în de repede uitat, serbarea dela Putna
pentru serioasele îngrijorări ale vii­ truda culturală a Astrei. Apelul lan­ va aduce la mormântul Voevodului
torului pe care îl are organismul sat în acest sens, pentru îmbogă­ sufletul şi închinarea unei noui ge­
nostru naţional; la luminarea şi în­ ţirea muzeului cu lucrările prin neraţii. Şi cel mai fericit la aceste
tărirea unui suflet de frate trebuie împrejurarea lucrurilor destul de serbări va fi bătrânul Iacob Ne­
să ne îndemne cele mai elementare necunoscute, ale vechilor şi nouilor gruzzi, care va picura o lacrimă de
simţăminte omeneşti. Trist este că artişti ardeleni şi bănăţeni, e bine­ bucurie pe însăşi tinereţea dsale
vremurile învălmăşite de patimi venit. In acest scop fără îndoială Vrednicei societăţi „Arboroasa“ îi
mărunte, prin care trecem, ni le-au că ar trebui să aibă cuvânt larg şi dorim reuşită deplina în gândul său.
copleşit şi pe acestea... Deaceea bine ministerul artelor. Ceeace cu nă­ *
a făcut Liga Culturală că a adus dejde aşteptăm cu atât mai vârtos „O Universitate liberă de stu­
aminte de ei aci în inima unei că s'a întâmplat ca în noul guvern, dii naţionaliste". — In timpul de
provincii desrobite. Datoria ei ar fi ministrul artelor să fie îsuşi preşe­ faţă îmbuibat de multiple şi svâ-
să-şi lărgească propaganda în acea­ dintele Astrei... pâiate curente distrugătoare, o ac­
stă direcţie, în care este atâta de * ţiune de sănătoasă îndrumare a spi-
făcut. Şi aceasta se poate face în Apelul societăţii studenţeşti iiţelor e mai mult decât necesară.
interior prin continuarea conferinţe­ „Arboroasa“, pentru comemorarea O complectă răsturnare a valorilor
lor de felul acestor trei, cari ar alor 55 de ani împliniţi dela ser­ nu poate să producă decât haosul
putea fi tipărite pentru a fi răspân­ barea românească organizată de stu­prielnic îmbuibării tuturor nepofti­
dite mai larg (auzim că secţia Cluj denţii români din Wiena, la mor­ ţilor şi a distrugerii elementelor de
pregăteşte un anuar cu acest scop) mântul lui Ştefan cel Mare dela coeziune şi păstrare a energiei unui
iar în exterior prin strecurarea de Putna, în zilele acestea de chinui­ neam. De aceea salutăm cu multă
cărţi peste hotare — aşa cum se toare frământări politice, a rămas bucurie vestea înfiinţării în Bucu­
făcea odată pentru Românii de aci aproape nebăgat în seamă. Presa reşti a unei Universităţi libere de
— şi prin acordarea de burse de care jertfeşte coloane lungi tuturor stridii naţionaliste, numită „Institutul
studii pentru tinerii băştinaşi ai întâmplărilor sensaţionaie, a uitat românesc“, unde, după cum anunţă
acelor locuri, cari s‘ar reîntoarce în să îmbrâţişeză şi sa vestească cu „Cuvântul“ „se vor ţine cursuri,
mijlocul fraţilor cu încredere în toată câlaura acest apel izvorât din asupra naţionalismului monarhic.
viitorul naţiei, sădită în suflet în curată dragoste de neam şi din pi­ Toate disciplinele, începând cu Eco­
atingere cu cultura românească de aci. oasă înţelegere a trecutului. La anul nomia politică, problemele sociale,
* 1871, studenţii români din Wiena metafizica ortodoxă, vor fi expuse
Muzeul „Astrei". — Departe de într’un glas şi într’un gând, au che­ în lumina ideilor de tradiţie, de or­
prea marele sgomot a! reclamei ce mat toată suflarea românească să dine şi de naţionalism“.
se obişnueşte azi pentru populari­ îngenunche înaintea mormântului Un program poate ca multe al­
zarea manifestărilor artistice, cu tă­ marelui Voevod. Şi lumea a curs tele, pe care le auzim mereu trâm­
cerea caracteristică lucrurilor mari de pretutindeni, făcând din această biţate, şi el în sine — în urma zil­
şi vrednice, Muzeul „Astrei“ a în­ sărbătoare tinerească, un adevărat nicelor decepţii — n’ar putea decât
jghebat nu de mult o frumoasă şi pelerinaj al-sufletului românesc. Tâ­să ne desprindă un zâmbet de iro­
instructivă expoziţie a artei româ­ nărul de 21 ani cu ochii cuprinşi nie şi neîncredere. E însă mai mult
neşti. Condeie şi glasuri autorizate de flacăra dumnezeiască a geniului, decât un program, căci la baza lui
antohtone şi streine i-au relevat cu bogăţia pletelor negre ridicată stau figurile viguroase ale unor băr­
succesul, arătând că cea mai veche semeţ de-asupra frunţii largi, Mihail baţi, de a căror forţă şi tenacitate
asociaţie culturală a Ardealului, e Eminescu, era sufletul acestei săr­ suntem de mult convinşi, în ini­
încă destul de tânără pentru înche­ bători. ACum după unirea mult vi­ mile cărora e tăiată ca’n granit, fie­
garea lucrurilor frumoase şi mari. sată a tuturor românilor, studenţii care literă a programului anunţat.
Aşa cum este însă astăzi, muzeul Cercului „Arboroasa“ voiesc să săr­ In fruntea comitetului de conducere
Astrei, condiţionat de fondurile de­ bătorească şi ei în chip măreţ po­ al Institutului românesc strălucesc
stul de sărăcăcioase pentru belşu­ menirea de 422 ani dela moartea numele binecunoscute ale Dior Ni-
gul de activitate al Asociaţiunii, Voevodului şi de 55 ani dela ser­ chifor Crainic, Cezar Petrescu, Pam-
prezintă o mulţime de goluri. în­ barea din 1871. „Este deci datoria fil Şeicaru, scriitori de o adâncă va­
jghebat mai mult din donaţiunile noastră să sărbătorim acum când loare intrinsecă, plămădiţi din aluat
intelectualilor şi ale artiştilor decât unitatea naţională s’a făcut, pe vred­de superioară esenţă, fermentat la
d n cumpărări sistematice, colecţiile nicul Voevod şi tot odată şi pe focul, care ţine vii energiile neamu­
acestui muzeu au nevoie de largi marele poet Mihail Eminescu“, spune lui. Mai găsim pe Dl Eugen Ti-
completări. Muzeul Astrei, deci al apelul societăţii. Serbările vor avea teanu, Doctor în Drept al Univer­
regiunilor ardelene şi bănăţene, în loc „tot la Putna la mormântul lui sităţii din Paris, căruia îi este în­
primul rând trebue să îachege sub Ştefan Vodă, în luna August 1926“, credinţată Direcţiunea organizării
acoperemântul său icoana fidelă a şi vor fi prezidate de bătrânul pre­ Institutului, a cărui personalitate se
manifestărilor artistice din aceste şedinte al Academiei Române, dl desprinde amplă şi puternică din