Page 15 - 1926-14-15

4—IV. 1926 C o s i n z e ; a n a Pag. 159

numeroasele articole publicate în atâtea momente luminoase ale cu­ Fetele şi ceasornicele. — Fe­
„Cuvântul*, pătrunse de mult simţ noaşterii intuitive a trecutului nostru. tele tinere seamănă cu ceasornicele
realistic şi de o adâncă înţelegere * vechi, merg totdeauna înainte.
a condiţiilor de existenţă şi de pro­ „Filosofía Artei“ de Taine — Fetele vanitoase sunt ca cesorni-
gres ale acestui neam. In româneşte. — Literatura ro­ cele de buzunare : le poţi... întoarce
In această lumină „Institutul ro­ mână este foarte săracă în tradu­ uşor.
mânesc“ se prezintă ca o realitate ceri. Adevărul acesta se evidenţiază Fetele cochete sunt ca ceasorni­
sigură şi promiţătoare de puternice mai ales când privim lista operelor cele din turnuri; te uiţi la ele, dar
şi trainice rezultate, trebuind îm­ de importanţă din domeniul diferi­ cine să le poată „băga“ in casă.
brăţişat cu multă căldură de fiece telor ştiinţe. Noi, nu avem aproape Fetele gâicevitoare sunt ca cea­
inima în care svâcneşte adevărat nici o traducere din fundamentalele sornicele deşteptătoare : le auzi dar
sânge românesc ! lucrări cari în evoluţia spiritului fără nici o plăcere.
uman au partea lor de contribuţie. Fetele bogate seamănă cu ceasor­
*
Lumea dela noi, în credinţa că se nicele de aur: înainte de toate în­
citeşte în franţuzeşte, limba franceză trebi cât „costă“.
„Cartea romârească veche“. — având răspândirea binecunoscută, Fetele harnice şi gospodine sea­
Tezaurul culturii româneşti, adunat nici nu s’a oprit prea serios asupra mănă cu ceasorniceie-pendul: merg
cu grije din toate colţurile lumii ia acestei probleme, în afară de câţiva foarte sigur.
Academia Română, pentru marele oameni cari deşi vorbesc mai mu.te Fetele învăţate seamănă cu cea­
public a fost totdeauna închis ca limbi, nu s'au sfiit să arate ca o sornicele de perete: nu poţi să le
într’o ladă ferecată în care şti că operă tradusă, prin faptul că e la porţi cu tine.
sunt lucruri de preţ, dar pe cari dispoziţia tuturor celor ce citesc lnsfârşit nimic nu seamănă mai
încă nu le-ai văzut. Prin localul limba naţională, se integrează bu­ bine cu un ceasornic, decât femeea:
neîncâpător care a făcut chiar şi nurilor naţionale. Faţă de aceştia căci de obiceiu ceasornicele nu
studenţilor imposibil contactul cu (de ex Cezar Petrescu în Cuvântul merg regulat şi se „strică“ când
mărturiile trecutului nostru, adunate Literar 1925) s’au ridicat alţii (A- ţi-e lumea mai dragă.
cu grije în filele galbene de manu­ derca), cari în loc să salute cu bu­ *
scris, în cărţile vechi, în documente, curie apariţia în româneşte a unor
autografe, monete vechi, desene, opere de ştiinţă, Ie coDtestă uti­ CONCURS. — Presidenţia Coru­
hărţi, etc., lumea nespecialistâ a litatea, privind problema prin în- lui „Guteuberg“ din Cluj, publică
rămas departe de relicviile culturale guştii ochelari ai unor „europenişti* concurs pentru: a) Textul unei
ale acestui trecut. O apropiere între pentru cari idealul cultural al ro­ poezii pentru un „Cântec de vin“
public şi cea mai înaltă instituţie mânilor este de a fi o colonie cul­ (veselie) în ritm săltăreţ, limbă
a ţării era dorită de ambele părţi, turală a unei ţări din Apus. Men­ clară, curgătoare, care să se poată
începutul l-a făcut Academia, des­ talitatea aceasta este de dorit să pune pe note. Extenziunea între 12
chizând în vara anului trecut o dispară cât mai curând, căci numai şi l6 rânduri; b) pentru textul unui
expoziţie a periodicelor româneşti astfel se va putea crea la noi o cântec funebra, potrivit să se cânte
dintre anii 1820—1925. Urmând a- ambianţă proprie desvoltârii largi la înmormântările muncitorilor. —
cestui început, acum a făcut şi o a ştiinţelor. Termenul de concurs; 15 Mai 1926.
expoziţie a „vechei cărţi române­ Din acest punct de vedere de — Lucrările se vor trimite în dublu
şti“. Aranjata după epoci culturale, câteori vedem că apar în româ­ plic, unul va conţine poezia prevă­
începând cu bătrânul Liturghier neşte cărţi din diferite domenii ale zută cu motto, al douiiea, pe care
va fi scris motto-ul, va conţine nu­
slavonesc eşit din primitiva tiparniţă ştiinţei, cari au avut răsunet în Apus,
a călugărului Macarie la 1508, tre­ ne bucurăm, văzând cum se defi­ mele autorului. — Pe plicul cu ad­
când prin tipăriturile lui Coresi ale neşte o nouă mentalitate culturală. resa corului (Corul „Gutenberg“,
lui Matei Basarab şi Vasile Lupu, Aceste consideraţii ni le-au su­ Cluj, Str. Memorandului 23) se va
prin cele ale lui Şerban Basarab gerat cele câte-va broşuri din „Bi­ indica vizibil; „Lucrare pentru
şi Brâncoveanu şi prin şirul tipă­ blioteca pentru toţi* în cari au a- concurs*. Pentru fiecare text în
riturilor ardelene din sec. XVIll-lea pârut diferite capitole din opera e- parte se stabilesc câte două premii:
cartea veche românească se opreşte pocală a marelui gânditor francez Premiul 1. 300 lei; Premiul 11. 150
la anul 1829 în z.jrii unei noui e- H. Taine. lei, de fiecare poezie. — Toate lu­
poci şi dă astfel o icoană clară şi Biblioteca Minerva, publicase cu crările întrate la concurs devin
sucintâ a desvoltârii literaturii noa­ câtâva vreme înainte alte doua capi­ proprietatea corului „Gutenberg“,
stre vechi. tole (traduse de M Sadoveanu) din indiferent dacă sunt sau nu premiate.
Pentru publicul nespecialist, o aceiaşi operă. Astfel avem acum în­
expoziţie de-aceasta aranjată meto­ treagă „Filosofia Artei“ de Taine
dic şi cu gust, face uneori mai mult în româneşte, cu excepţia capitolu­
decât un studiu documentat. Aşa i lui final „Idealul în artă“, care însă
se ¿dresează însuşi trecutul. sperăm Qâ va vedea lumina tiparu­
Să nădăjduim că celelalte expo­ lui românesc cât de curând. Cetitorii noştri sunt rugaţi
ziţii de „manuscripte şi documente Succesul de librărie pe care-1 vor a-şi reînoi fără amânare abo­
vechi, de autografe, hărţi geografice, avea broşurile acestea, va dovedi
de etnografie, de arte şi de numis­ cât de necesară a fost traducerea namentele şi a-şi plăti restan­
matică“, promise de Academie, vor lor, precum şi cât de aşteptate sunt ţele de pe anul trecut.
avea loc, cât mai curând, şi caşi traducerile româneşti din operele
expoziţia cărţii româneşti vechi, de importanţă ştiinţifică.
pentru publicul vizitator vor fi tot

V