Page 2 - 1926-14-15
P. 2
anUl X. CLUJ, 4 APRILIE 1926 NUMĂRUL 14—15
COSINZEANA
R E V I S T Ă L I T E R A R Ă S Ă P T Ă M Â N A L Ă
DIRECTOR: * * ABONAMENTUL; * * BIROUL:
SEBASTIAN BORNEMISA * 300 LEI ÎN ŢARÂ — 600 ÎN STREINATflTE * PIAŢA C U Z A V O D Ă 1 6
Literatura pentru tinerime şi literatura religioasă
de I. AGÂRBICEANU
Avem, de câţiva ani, un început drumuri noui, şi că o parte din ne Ar ji apoi şi o umilire, o dovadă
de literatură pentru copii şi tinerime. reuşita lor morală se datoreşte de de neputinţă, de care nime nu ar ţi
In primii ani de după războiu s’au sigur greutăţilor începutului, lipsei bucuros.
început editările revistelor pentru de experienţă. N'am avut nici o tra începutul făcut şi în domeniul re
copii, întâia fiind cea pornită de diţie în ce priveşte acest gen de vistelor şi al scrierilor pentru copii
Dl G. Filip, asigurându-i o răspân reviste. şi tinerime, suntem încredinţaţi că
dire destul de mare, mai ales prin Tot astfel, dela războiu, s’au în evoluţia necesară va urma chiar şi
prezentarea îngrijită a revistei, prin mulţit cărţile pentru copii şi tine dacă n’ar interveni nici un sprijin
desemne le Dlui Mur nu, cari ilustrau rime. Trei dintre principalele noas din partea statului, sau a marilor
povestirile. tre edituri ne-au dat o serie de case de editură.
îndată ce s'a văzut că revista volumaşe, dela simple jucării de cu * *
*
prinde, că, în România mare lumea vinte, cu ilustraţii, până la povestiri Dar fără nici un început apre
celor mici e dornică de citit, s’au morale. Materialul mai preţios, e, ciabil am rămas în domeniul lite
pornit 'şi alte reviste pentru copii, desigur, încă tot cel tradus sau a- raturii religioase, creştineşti, pentru
editate de marile cotidiane din ca daptat, din literaturile streine, cari pătura noastră cultă. Ştiutorii de
pitală. au un trecut destul de bogat în do carte din ţărănime şi-au avut de
N’am putea spune că sporirea meniul scrierilor pentru copii. bine de rău, câteva cărticele ajunse
acestor reviste a însemnat in aceeaşi Inceputut însă e făcut. Câţiva populare de cele mai multe ori de
vreme şi o simţitoare ridicare a ni scriitori şi scriitoare ne-au dat lu cuprins eretic, dar cari, de peste o
velului literaturii ce cuprind. Din crări originale care ne lasă să nă sută de ani, au oferit o oarecare
potrivă : delà îngrijirea mai deose dăjduim în putinţa înfloririi şi la hrană sufletească. De peste o ju
bită a întâielor numere, s'a putut noi a acestor literaturi indispensa mătate de veac avem cărţile de ru
i constata, la toate, o scădere a ca bile pentru un popor cu pretenţii de găciuni, pe cari de asemenea le
lităţii cuprinsului. cultură. utilizează aproape exclusiv ţărăni
Fenomenul a fost discutat înainte In societatea noastră cultă, într'o mea ştiutoare de carte. Acum, de
de alţii, şi scriitorii de talent s'au restrânsă pătură, cartea pentru copii curând, Dnii Mihail Sadoveanu şi
gândit într’o vreme că cu ajutorul şi tinerime ría lipsit nici în trecut, Dl Pătrăşcanu ne dau în povestiri
unei edituri, ar putea da ei buna dar... ea a fost străinăl In vechiul alese, vieţile sfinţilor, a căror ceti
revistă pentru copii şi tinerime, care regat carte franceză, la noi carte tori vor fi de asemenea, în covâr
aşteaptă încă şi azi. germană sau maghiară, în Basara şitoare măsură, ţăranii.
Dar aceste publicaţii, aşa cum pot bia carte rusească. Azi desigur nu O reculegere sufletească, un im
ji redactate între împrejurările de ne mai putem mulţumi cu ajutorul bold creştin, păturile de jos iot au
editare de azi şi cu puterile redac literaturii streine pentru copii, şi în unde să caute, mai ales că şi dife
ţionale cari le pot sta la îndemână, cele mai multe cazuri, dată fiind ritele traduceri ale Noului Testa
umplu un gol simţit, răspund unei instrucţia în limba noastră, nici nu ment, sunt răspândite şi cetite tot
necesităţi, căci vedem că ele îşi păs se mai poate face apel la cărţile în acesie straturi ale poporului.
trează şi îşi sporesc numărul de ce streine, puţini copii de-ai noştri mai Pătura zisă cultă, care nu cerce
titori, şi nu putem decât să ne bu învăţând azi şi vr'o limbă străină, tează nici biserica, nu întrebuinţează
curăm că le avem. în măsura de-a putea citi în origi nici cărţile de rugăciuni, nu citeşte,
Nu vom uita că ele au deschis nal scrierile pentru tinerime. chiar dacă cumpără, Noul Testa-