Page 3 - 1926-14-15
P. 3
4—IV. 1926 ---------------I------------— — C O S I N Z E A N Â ------------------------------------------Pag. 14?
ment tradus în româneşte, nu are Î N V I E R E
la îndemână o literatură religioasă, Nu răscoliţi în taina mea ca nişte furi
creştinească potrivită, care să o a- Şi nu-mi zimbiţi viclean şi muşcător
tragă, să o intereseze, şi astfel să Din mii de ochi aprinşi,
poată avea un prilej de reculegere Din mii de guri...
sufletească cel puţin în preajma zi Plec înapoi de-acum;
lelor mari ale creştinismului, a cre ■ — Nu mă ’ntrebaţi ce mi-a întors cărările de-odată. —
dinţei în care a jost botezată şi Plec înapoi, spre apa frământată
A râului vieţii...
crescută. înapoi
Cele patru-cinci volume, traduse Spre clocotul nebiruit şi larg,
şi editate pe vremuri de societăţile In care tu, nestăvilită undă,
literare din Seminarjile noastre de Alergi când înspre cer, când prin noroi
In ritmul bucuriei de viaţă...
clerici, — unele dintre acele opere
Plec înapoi, plec înapoi!..
de renumiţi scriitori streini, sunt
... Şuviţă răsvrătită, m'am desprins
epuizate şi nime nu se încumetă să Din râul larg — acelaş ori şi când —
le editeze din nou. Originale, avem Şi ’n loc să cad, am năzuit să urc
joarte puţine, abea de se pot numi Spre soarele ce mă chema aprins
începuturi. Mai nou, scriitorul G. Pe înălţimi de gând. —
Galaction ne ojeră o concentrată Dar azi
expunere a fundamentelor creştinis — Când desnădejdea-mi flutură'n obraz —
mului în lucrarea sa de polemică: înfrânt în însuşi miezul sfânt al vieţii,
„ Piatra din capul unghiului“. Cobor în fugă albele cărări
Ce m’au purtat spre culmile pleşuve
Mărturisim că pentru societatea
Cu tremur lucitor, din zări în zări...
de după războiu rămân puţin po
Când mă întorc setos spre vechiul drum,
trivite cele mai multe din cărţile de
Tot blestemul ce mi-a 'nflorit pe buze
cuprins creştin, scrise înainte jie şi
In bici de foc aşi vrea să-l împletesc,
numai cu patru-cinci decenii. Şfn chiot prăvălatic şi nebun
Pentru a te apropia de sufletul Cu şerpuiri de fulger să-l arunc
omului cult de azi, sunt de lipsă alte De-asupra mincinoaselor înalt uri, —
căi, alte mijloace decât cele din tre Să piară toate ’n flacără şi 'n scrum l
cut. Dar, în literaturile streine, au apă (...Hei, cine râde 'n mine-aşa amar N
rut lucrări potrivite pentru ziua de Ca'n ziua răstignirii, pe Golgotha
azi. Traducerea lor ar fi o însem Batjocura ne’ncrezătorului tâlhar?!)
*
nată faptă culturală. Spriginul unei
Nu răscoliţi în taina mea ca nişte furi
literaturi originale de aceasta na Şi nu-mi zimbiţi viclean şi muşcător
tură, ar fi una şi mai însemnată. Din mii de ochi aprinşi,
E nevoe să ne dăm seama ca să Din mii de guri.
nătatea morală pe care o admirăm Joc păgânesc îmi curge azi în vine,
la alte popoare mai înaintate în Şi simt întreagă bucuria humii
cultură, nu s’a născut şi nu se păs Cum tremură şi cum musteşte'n minei
trează din nimic, că ea nu e posi Să cânte toate clopotele lumii!..
bilă fără o continuă reflexie a o- In vifore de glasuri curgătoare
mului asupra sa însuşi, asupra lumii Vestească în văsduhuri şi'n prăpăstii,
şi vieţii, şi că această reflecţie nu Că sfărâmând ispita ucigaşe,
o poate exercita ori cine fără un Omul,
Sa reîntors în viaţă din ruini,
călăuzitor, fără o lectură care să-i
Alăturea de bucurii să-şi poarte
deştepte preocupările la ordin înalt. Şi crucea
La pas cu înaintarea noastră pe Şi cununa grea de spini...
drumul hotărât al culturii, trebue Să cânte toate clopotele lumii
să nască şi să sporească reflecţia Vestind în larguri bucuria vieţii
internă, intimă, care să-şi dea seama Si omenescul înviat din moarte!
de însuşi subiectul acestei culturi. Şă cânte toate clopotele lumii
Şi sufletul — tămâie, — să mi-l poarte
O literatură religioasă, creştină, în împrăştiat pe bucuria humii...
acest scop ar fi nu numai de-o mare
...Să cânte toate glasurile vieţii,
valoare etică şi socială, ci chiar na Să cânte toate clopotele lumii!..
ţională. Teofil Bugnariu
