Page 7 - 1926-14-15

4—IV. 1926 ----------------------------- ---------- C O S I N Z E A N A - - - - - - ---------------------------------Pag. 151'

inte de a trece prin baia curăţitoare cadrele acestei lucrări, a căror con­ preocupările culturale ale ziarului
a poeziei poporale. cepţie o atribuim lui Slavici. sau pentru a se scoate în evidenţă
Aceste tendinţe ale lui Slavici Trebue să amintim însă că, pe greşelile, văzute asemenea în lu­
sunt vădite în toată lucrarea lite­ lângă opera literară propriu zisă, se mina principiilor ce-i călăuzea pe
rară delà „Foiţa Tribunei“ din tim­ publicau aici şi cercetări din alte cei delà „Tribuna“ în opera lor
literară, — după metoda oricărei
pul cât a stat sub conducerea sa, domenii, învecinate cu literatura unele,
iar că această lucrare nu este în­ cum sunt chestiunile de limbă, apoi reviste literare. In primii ani, când
tâmplătoare se poate dovedi. „Una probleme pedagogice, şi adevărate Slavici este conducătorul întregei
dintre cele mai de căpetenie preo- studii ştiinţifice, etnografice sau is­ lucrări delà „Tribuna“, recenziile a-
cupaţiuni ale noastre — scrie el în- torice, de critică literară şi de es­ cestea le face numai el căci numai
p
tr’un articol din anul întâi al zia­ tetică chiar, datorite mai ales d-lui el avea pregătirea şi ch marea pen­
rului*) — a fost şi va fi şi pe vii­ G. Bogdan-Duică, redactor şi dân­ tru a le face aşa fel ca să fie utile.
tor, de a contribui pe cât ne iartă sul dela un timp, cari trebuia să Sistemul s’a păstrat însă, ca o moş­
puterile la întărirea vieţii noastre facă educaţia publicului pentru o tenire preţioasă, şi după pleca­
literare, întrată în timpul din urmă mai justă apreciere a operelor li­ rea lui.
într’un stadiu de întristătoare stag- terare. Delà un timp, aceasta după ple­
naţiune. Vom stărui dar şi mai de­ Se ţinea apoi o curentă informa­ carea Iui Slavici delà ziar, s’a in­
parte să facem încetul cu încetul ţie despre mişcarea literară din ţară trodus şi o »Poşta redacţiei“, pen­
din „Tribuna“ un centru de luc­ sau de peste munţi. Intr’o not'ţă tru corespondenţa cu începătorii,
rare literară. în care se întâlnesc anonimă din al doilea număr al cari aşteptau cu înfrigurare o vorbă
talentele delà noi, lucrează împre­ ziarului se spune: „Redacţia Tri­ bună despre încercarea lor trimisă
ună, se încurajează unele pe altele bunei dorind a răspunde cât mai redacţiei, sau pentru orice altă in­
şi stabilesc prin lucrarea lor punc­ pe deplin la aşteptările publicului, formaţie din partea redacţiei, mai
tul de plecare al desvoltări noastre s’a pus în relaţie cu cercurile lite­ ales în ce priveşte partea literară
literare, care nu poate să fie decât rare române, şi mai mulţi dintre li­ a publicaţiei. Iar pentru a avea şi
în poezia noastră poporală“. teraţii noştri distinşi au promis că caracterul unei reviste de familie,
In afirmaţia categorică, cu subli­ o vor sprijini în purtarea sarcinei un gen de publicaţii mult cultivat
nierea posesivelor, pentru accen­ ce a luat asupra-şi. îndeosebi, parte în Ardeal, »Tribuna“ deschisese,
tuarea ideii, trebue să cetim puter­ ne este asigurat, parte ne vom deasemenea delà întâiul număr, o
nica convingere, care-ţ îndemna la asigura un regu'at serviciu de co­ coloană a „Varietăţilor“, hazlie şi
această lucrare pe Slavici. respondenţe din Viena, Pesta, Cluj distractivă, redactată câtva timp de
Şi astfel se tipăresc aici culegeri Arad, Caransebeş, Oradea-Mare, Bra­ condeiul măestru al lui Coşbuc
întinse de poezii populare, din toate şov, Gherla, Blaj, Cernăuţi, Suceava, chiar.
părţile Ardealului şi Banatului, al­ Bucureşti şi Iaşi, mai ales în ceeace Şi astfel, printr’o muncă sistema­
cătuite mai ales de învăţători de pe priveşte mişcarea literară din aceste tică şi stăruitoare, călăuzită de prin­
sate, cari se simţeau mândri de a din urmă două centre de viaţă na­ cipiile cele mai luminoase ale vremii,
putea da o contribuţie utilă pentru ţională.“ — Promisiune, care s’a şi se făcea la acest ziar o operă de
desvoltarea literaturii naţionale ; po­ realizat în cea mai mare parte. cultivare, în adâncul înţeles al cu­
veşti şi legende poporale în proză, Tot ce-i mai firesc pentru un vântului, a Românilor de dincoace
culese din gura sfătoşilor povesti­ om, care-şi aflase idealul suprem de munţi. Se pregătea mediul cul­
tori ţărani şi trecute printr’un pro­ în unitatea culturală a Românilor. tural, condiţie fundamentală pentru
ces de lustruire din partea culegă­ Această bogată informaţie, din al apariţia unei înfloriri literare, a
torilor, cu mai mult sau mai puţin cărei câmp de observaţie lipsea nu­ cărui lipsă ne explică îndeajuns in­
talent literar; apoi au venit şi ver­ mai Basaiabia, dintre toate pro­ ferioritatea producţiei literare din
sificări ale acestor fel de legende şi vinciile româneşti, oglindea mai cu Ardeal, în întâiele trei sferturi ale
poveşti, mai ales delà Gheorghe seamă viaţa culturală românească, veacului trecut. Despre importanţa
Coşbuc, care, delà un timp tovarăş în înţelesul larg al cuvântului, dar acestei opere ne putem convinge
de redacţie, îşi făcuse o specialitate în aceste cadre extinse literatura numai dacă ştim ce răspândire
din această versificare a folclorului. avea un colţ luminos, îngrijit cu mare a avut „Tribuna“ în publi­
N’au lipsit delà început operele cu sfinţenie. Slavici, scriitor cu repu­ cul românesc din Monarhia habs-
totul originale, în concepţie caşi în taţie pe vremea aceasta, cu relaţii burgică, cât de adânc a străbătut
expresie, în proză şi mai ales în personale întinse în lumea scriito­ ea în cuprinsul acestei ţări şi cât
versuri. Ooerele de concepţie în rilor, îşi asigurase colaboratori ex­ de adânc a pătruns în massa po­
proză fiind mai puţine, locul lor se terni pentru opera lui literară, iar porului, până la sate, ducând pre­
umplea bucuros cu traduceri îngri­ când aceste colaborări lipseau se tutindeni cuvânt de luminare, care
jite din literaturile streine, mai mulţumea şi cu reproduceri de preţ a rodit cu atâta vlagă în curând.
vechi şi mai bogate, cari, în gân­ din publicaţiile speciale din ţară, Pentru apariţia unei mişcări literare
dul lui Slavici, trebuie să fi fost sau din cuprinsul Ardealului. la începutul veacului nostru, aici
socotite şi ca nişte modele de în­ Dar „Tribuna“ avea întreg siste­ în Ardealul neeliberat, munca să­
demn la creaţie originală, pentru mul unei reviste. Cu conştienţiozi- vârşită la „Tribuna“, în această
cei înzestraţi cu talentul literar. tate se redacta o notiţă bibliografică, privinţă, a însemnat lucrarea pă­
Nu avem intenţia să cercetăm în indicându-se cărţile nouă, sau re­ mântului în care va să încolţească
amănunte opera literară delà „Foiţa vistele proaspăt apărute, subliniin- şi să rodească sămânţa aruncată
Tribunei“, ci mai mult să indicăm du-se adesea importanţa lor. Iar des­ de sămănători inspiraţi, cari n’au
pre unele cărţi se făceau recenzii întârziat.
*) Către publicul român, iscălit Redac­ mai întinse, pentru a se remarca
ţia, în anul I, Nr. 200. valoarea lor, în directă legătură cu °8§#§8°