Page 10 - 1926-16
P. 10
Pag. 170 - - - - - - C O S I N Z E A N A - - - - — --------------------------- 18—IV. 1926
superioară, îmbrăţişând diferite do „Ligii Culturale“ la Suceava. Har Cenuşotcă... — Să spunem, că
menii ale cunoştinţei, fie prin a- nicul şi neobositul cercetător al tre ignorarea noastră de către d. Cezar
dâncire de laturi fie în ce au mai cutului cultural moldovenesc şi în Petrescu, în cronica revistelor din
esenţial, pentru a le face accesibile deosebi bucovinean, care este dl provincie din ultimul număr al
mulţimii. Un astfel de scop are şi Leca Morariu şi. care dă la lumină „Gândirei", n'a atins, cât de puţin,
cartea dlui Mihai D. Ralea, Intro tot mai des studii linquistice şi do sensibilitatea noastră firesc susce
ducere în Sociologie şi el este cât cumentate cercetări de istorie lite ptibilă, ar însemna să împingem mo
se poate de fericit. Sociologia, por rară, purtându-ne cu cărţile dsale destia până la nesinceritate. Afirma
nită metodic dela Auguste Comte, când pe drumurile albe ale satelor ţia categorică şi lapidară, că Clujul
este încă în formaţie, având totuşi bucovinene, când pe „urmele lui nu are o revistă dedicată numai
o anumită structură, o anumită or Creangă“ sau ale „frăţinilor Emi- literaturei, ne lasă la o parte, ca
ganizare distinctă, destul de bine nescu,“ acum pune în lumină opera pe Cenuşotcă din poveste, care n'are
precizată în urma cercetărilor re poetică pe nedrept uitată a subti vrednicia de a fi luat în seamă.
cente ale sociologilor Tarde şi Dur- lului poet T. Robeanu, pe numele Poate că d. Petrescu n’a avut prilejul
cheim. Această ştiinţă însă este mai său adevărat Dr. Gh. Popovici. să ne răsfoiască, — ceeace ne-ar mai
ales la noi, aproape complect ig Aşezat în cadrele trecutului intim consola prin gândul, că nu din ne
norată, abia dacă se vorbeşte de moldovenesc a cărui colorată zugră vrednicie n’am fost amintiţi în po
spre ea la Facultăţile de Filosofie vire o face autorul în cele 19 pagini melnic. Poate însă — şi aceasta ar
ale Universităţilor. E o situaţie care de introducere ale broşurei sale, fi mai dureros — că nu atingem
mult nu poate să mai dăinuiască, figura literară a poetului T. Robea măsura, pe sub care au fost trecute
ştiinţa care va trebui să steie la nu se proiectează vie şi în adevărata provincialele noastre reviste din
f
baza oricărei organizări de stat, e ei valoare nu numai pe câmpul Oltenia şi Ardeal, pentru a li se
necesar să fie infiltrată cât mai îngust al literaturii bucovinene ci constata capacitatea. In acelaş loc
adânc în cunoştinţa maselor. Cartea într'un anumit gen şi pe câmpul d. Petrescu aruncă o mustrare pentru
dlui Mihai Ralea vine să facă un larg al literaturii române moderne. lipsa unei reviste ardeleneşti, „care
început, promiţător de roade, în Cântăreţ delicat al iubirii şi al tre să meargă la cărturarii satelor şi la
acest sens. In 107 pagini, îmbrăţi cutului, spre cercetarea căruia îl în cei puţini ai târgurilor; dar care să
şează întreaga mişcare sociologică, drumau puternice moşteniri sufleteşti, ţină şi restul ţării în curent cu stă
într'o formă accesibilă oricărui om (el însuşi bun istoric, era fiul profeso rile de astăzi ale Ardealului cultu
cult, deşi s'a menţinut, cum însuşi rului de istorie Dr. Eusebiu Popovici,) ral, literar şi artistic". Această mă
ne spune, în limitele limbajului şi din cauza sfârşitului său tragic şi al sură, recunoaştem, n‘o putem atinge.
tehnicei caracteristice ştiinţei socio faptului că „poezia la el a fost un O revistă ardelenească — repre
logice. refugiu, un loc de hodină, o streşină zentativă! I-am simţit şi noi lipsa
După ce face o privire complectă de umbră subt care a căutat un loc de şi o dorim neîncetat. O revistă, care
şi precisă asupra desvoltării ştiinţei adăpost liniştit, fericit că nu ştie să ţină în curent restul ţării cu
sociale, evidcnţând toate fazele-i nimeni unde se ascunde*) a rămas, starea literară de azi, mai ales, a
de desvoltare, dela primele licăriri „un precursor, incontestabil, care Ardealului, nici n’ar avea poate o
vagi în domeniul altor ştiinţe până nu s’a manifestat însă ca diletant sarcină prea grea. Dar nu nota in
la formularea cadrelor unei ştiinţi şi nu şi-a desăvârşit opera fiind formativă este esenţa unei reviste
proprii, bine distincte, trece la e- ocupat de sigur în altă direcţie**) provinciale. Ea trebue să ofere lite
xaminarea şi precizarea materialu Câteva poezii însă, între cari suges raturii româneşti prinosul unei creaţii
lui ştiinţei sociale atât în laturile tivele şi sonorele strofe din „Cân originale, crescută din seva specifică
sale cât şi în totalitate, , ca apoi, tec vechiu“ „Istorie de noapte“ şi a respectivei regiuni. Aşa ne închi
dupăce preconizează metodele pe „Novelă de castel“, arată urmele puim şi acea revistă ardelenească,
cari un cercetător social trebuie unui adevărat talent poetic nu nu ce nu s’a născut încă.
să-le aibă în vedere în cercetările mai în privinţa sensibilităţii delicate Dar pentru a grăbi venirea ei,
sale să ne iniţieze în fondul intim care freamătă în ele, dar şi în pri deocamdată Ardealul are nevoie de
al organismului social, ca structură vinţa formei. altceva. Pe acest pământ al Ardea
şi funcţiune. Astfel cu tot spaţiul Scrisă vioiu şi colorat, îmbrăţă- lului s au născut scriitori, pe cari
restrâns lucrarea dlui Ralea, tra şind larg amintirile istorice ale ce puterea talentului lor i-a înălţat la
tează ştiinţa societăţii în toată com tăţii Sucevii pe care a cântat-o poe o creaţie literară superioară. Mai
plexitatea ei punând-o în lumina tul, şi amintirile prietenilor asupra lui, puţin decât în oricare altă parte a
ultimului ei stadiu de desvoltare. cărţulia dlui Leca Morariu are darul ţării, vedem că sunt cunoscuţi a-
Pe lângă formularea teoriilor exis să şteargă colbul aşezat prea de vreme ceştia aici în provincia lor originară.
tente nu lipsesc nici ideile proprii peste versurile luminoase iscălite In general apoi în cazanul literaturii
ale autorului, serios şi realistic cu discret T. Robeanu. E o lucrare româneşti de astăzi clocotesc valuri
getate pe baza experienţelor ante pioasă pentru sufletul atât de sbir sufleteşti, pe cari numai miopii le
rioare. Cartea e absolut indispen ciumat al celui ce-a scris „Cântecul văd pitice. Această fierbere tumul
sabilă oricărui om, străin de ştiinţa Vechiu" său versurile din „Finis" tuoasă de energii, cari înfruntă ne
sociologică, care voieşte să ţină şi-al aprigului luptător naţionalist păsarea vremii şi, deopotrivă, mizeria
pas cu progresul cultural. pe care batjocura sorţii l-a făcut existenţii materiale uneori, este tot
să-şi „cerşiască" un mormânt în atât de puţin cunoscută aici în Ar
*
pământul Ungariei." deal. Ardealul are nevoia să se pună
„Un cântăreţ al Sucevii: T. mai întâi el la curent cu starea li
Robeanu.“ — Subt acest titlu şi-a *) Din „Srriso.rea iu Şt. O. Josif către teraturii româneşti actuale din ţara
tipărit dl Leca Mor ar iu frumoasa S. Puşcnriu“ publicată ca adaus p 49 mare. Numai apoi îşi va putea da
dsale conferinţă, ţinută în cadrele **) Idem, pe deplin măsura puterilor sale,
