Page 11 - 1926-16
P. 11
lâ—IV. 1926-------------- -------------- C O S I N Z E A N A —-----—-------- --------------------Pag. '171
Atunci revista ardelenească repre „Prietenii Dicţionarului.“ — ale bibliotecilor şcolare şi ale inte
zentativă va aduce, pe lângă infor Cerem aproape zilnic baze sigure şi lectualilor cu dragoste pentru limbă.
maţia culturală şi etnografică, preţi solide culturii româneşti, care acum Costul celor 15 fascicole e 1500lei:
oasă şi ea, o producţie originală, are posibilitatea şi trebuie să-şi des- dacă toate exemplarele vor fi vân
valoroasă, de artă. făşure toate zăcămintele de energie dute suma se va ridica la câteva
Noi n'avem pretenţia să fim a- fără ca să ne gândim şi să contri milioane de lei cu cari se va putea
ceastă revistă, dar suntem o modestă buim cu toţi la şlefuirea acelor pi- continua fără întrerupere tipărirea
aspiraţie spre lumina ei. Şi năzuim etri de temelie fără de cari edifi şi se va putea începe şi marea En
să-i pregătim drumul prin înălţarea ciul ei nu s ar ridica nici pe de ciclopedie. Cei cari au luat această
Ardealului pe movila de pe care să departe atât de înalt şi de solid nobilă iniţiativă şi-au spus „Priete
poată contempla întinderea de astăzi dupăcum îl vede închipuirea noa nii Dicţionarului". Prin „Ideea Eu
a câmpiei literaturii româneşti. stră de popor cu puteri virgine. ropeană" — revista care aduce a-
„Din lumea copiilor părăsiţi". Culturile moderne cer înrolarea tu apelul o călduros pentru salvarea
De curând invenţia lui Gutenberg turor forţelor naţionale în serviciul acestei pere — oricine se poate
a dat în vileag o splendidă carte lor. Numai astfel ele se pot coborî înscrie printre ei. Grăbiţi deci a
medicală, în care medicul şef-di- în conştiinţa tuturor cu toată pute răspândi fascicolele dicţionarului prin
rector al centrului pentru ocrotirea rea lor de creaţie şi numai astfel tre toţi prietenii pentru ca în scurt
copiilor Cluj, dl dr. Ayente Iancu pot culege din solul naţiei toată toţi Românii de bine să fim prieteni
adânceşte cu o indiscutabilă com- seva care să le crească în văzdu ai acelei opere fundamentale a cul-
petinţă problemele de igienă şi de hul creaţiei. turei noastre! *
ocrotire a copiilor părăsiţi. Prin Intr unul din numerile trecute ară
studiile precedente, făcute tot în tăm gândul purtat de „ Astra" pentru Noul Catalog de ziare Rudolf
acest domeniu şi care au stârnit şlefuirea cu puteri unite a acelei Mosse. — Primim Catalogul presei
respectul înţelegător al cercului re pietrii de temelie a culturii naţio din România, ediţia doua, pe anul
strâns al specialiştilor, dl dr. A- nale care trebuie să fie „Enciclo 1926, al Agenţiei de publicitate Ru-
xente Iancu a fost cel mai chemat pedia Română." De astă dată glasuri do f Mosse S. A. din Bucureşti.
să ne dea un studiu detailat al a- însufleţite de aceeaş desinteresată Prin aceasta, pomenita agenţie do
cestei chestiuni naţionale, cu toată grijă pentru cultura naţională s au vedeşte că tinde să pună anual la
seriozitatea pe care o are o inteli ridicat pentru a chemă ajutorul tu îndemâna vieţei noastre economice
gentă cultivată, care scurtează cu turor la săvârşirea „Dicţionarului o lucrare care corespunde unei re
ochi ageri experienţa din imediată Limbii Române," opera în care să ale nevoi. Dezvoltarea economică a
apropiere. Fireşte, ca profani n'a fie încrustată cel mai puternic ele României este strâns legată de pu
vem nici autoritatea nici prestigiul ment al tăriei şi al solidarităţii noa blicitatea prin presă. Comerţul şi
de a discuta în amănunt, şi mai ste naţionale limba. E inutil să mai industria ţărei noastre nu se mai
ales în contradictoriu, problemele repetăm nefasta istorie a acestei pot dispensa de puternicul lor au
abordate între cele două scoarţe opere; aproape toţi o cunoaştem xiliar, care este presa.
brune. Aceasta e datoria revistelor din cărţile de şcoală. Ea îşi aştea A fi bine informat asupra carac-
de specialitate. Nimeni însă nu ne ptă astăzi bucuria luminei în „Mu teristicei f ecărui ziar sau a fiecărei
va putea opri să dăm expresie pro zeul Limbei Române" din această reviste, asupra preţurilor de pu
fundei noastre mulţumiri, când ci capitală a Ardealului. Sub atenta blicitate, asupra dimensiunilor şi a
tim cartea unui om de ştiinţă, care şi harnica priveghere a dlui Sextil coloanelor, în fine: a avea o vedere
în liniştea sa de laborator s a fră Puşcariu, albine harnice culeg mie genera'ă asupra întregei prese ro
mântat să dea unei probleme naţio rea de pe întregul câmp istoric şi mâneşti, cu toate datele absolut
nale soluţii practice reclamate de geografic al limbii; — sute de mii necesare pentru facerea reclamelor,
grija fortificării energiilor româneşti. de fişe îşi aşteaptă răsfoirea zilnică este de enorm folos, — ceeace oferă
Scrisă într'un stil sobru, cartea şi altele li-se alătură din belşug. cu prisosinţă Catalogul de presă
poate fi citită cu plăcere de orice Păcat este că prea puţine sunt al R idolf Mosse.
minte profană, preocupată de des binele cari clădesc acest fagure. Fără să mai vorbim şi de contri
tinele naţiei. O sensibilitate umană, Academia n a putut să crească fon buţia Iui la dezvoltarea presei, ţi
o dorinţă de mai bine, o adâncă durile şi societatea românească nu nem să accentuăm în primul rând
iubire de neam, nu declamată cu mai la o astfel de faptă nu s a gân că acest Catalog este de o remar
verb tricolor, răsare din rândurile dit. cabilă valoare pentru comerţul şi
optimiste ale fiecărei pagini. Aceasta Se pare că o ingenioasă iniţiativă a industria noastră. Catalogul presei
este şi farul care a călăuzit, expe câtorva inimoşi intelectuali de a co din România al Agenţiei de Publi
rienţa cultivată de o bogată litera mercializa acest „Dicţionar" va citate Rudo’f Mosse dovedeşte că,
tură de specialitate a dlui dr. Axente aduce Academiei banii trebuincioşi înainte de orice alt gen de reclamă,
Iancu. Dincolo de raza verbalismului şi marea operă va puteâ fi scoasă publicitatea prin presă este singura
sonor şi umanitar, d. dr. Axente la mal mai curând de cât credeâ cu adevărat eficace.
Iancu n-a dăruit soluţiile practice, un foarte pesimist şi duşmănos filo Cu drept cuvânt, deci, Catalogul
şi legislative şi medicale, ale unei log. Se ştie că abia 15 fascicole au de presă „Rudolf Mosse“ trebuie
realităţi limpede văzută. apărut sub noua redactare a dlui socotit ca o călăuză sigură în labi
Cartea e un dar. Răsplata cea Sextil Puşcariu. Ele au fost toate rintul ziarelor şi al revistelor şi prin
mai bună pentru dl dr. Axente tipărite înainte de războiu şi un care oricine se poate acum uşor
Iancu ar fi, de sigur, ca factorii în foarte mic număr din ele au fost orienta.
drept să înlesnească traducerea în desfăcute. Un stoc uriaş aşteaptă Catalogul din acest an este exe
realitate a soluţiilor preconizate. A- să între pe rafturile, cu mult mai cuţii tehniceşte mult mai superior
ceasta însă e şi o datorie către ţară. numeroase ca înainte de războiu, şi este absolut gratuit.