Page 11 - 1926-16
P. 11

lâ—IV. 1926-------------- --------------    C  O  S  I  N  Z  E  A  N  A   —-----—-------- --------------------Pag. '171

     Atunci  revista  ardelenească  repre­  „Prietenii Dicţionarului.“ —     ale  bibliotecilor  şcolare  şi  ale  inte­
     zentativă  va  aduce,  pe  lângă  infor­  Cerem  aproape  zilnic  baze  sigure  şi   lectualilor  cu  dragoste  pentru  limbă.
     maţia  culturală  şi  etnografică,  preţi­  solide  culturii  româneşti,  care  acum   Costul  celor  15  fascicole  e  1500lei:
     oasă  şi  ea,  o  producţie  originală,   are  posibilitatea  şi  trebuie  să-şi  des-   dacă  toate  exemplarele  vor  fi  vân­
     valoroasă, de artă.                 făşure  toate  zăcămintele  de  energie   dute  suma  se  va  ridica  la  câteva
       Noi  n'avem  pretenţia  să  fim  a-   fără  ca  să  ne  gândim  şi  să  contri­  milioane  de  lei  cu  cari  se  va  putea
     ceastă  revistă,  dar  suntem  o  modestă   buim  cu  toţi  la  şlefuirea  acelor  pi-   continua   fără   întrerupere   tipărirea
     aspiraţie  spre  lumina  ei.  Şi  năzuim   etri  de  temelie  fără  de  cari  edifi­  şi  se  va  putea  începe  şi  marea  En­
     să-i  pregătim  drumul  prin  înălţarea   ciul  ei  nu  s  ar  ridica  nici  pe  de   ciclopedie.  Cei  cari  au  luat  această
     Ardealului  pe  movila  de  pe  care  să   departe  atât  de  înalt  şi  de  solid   nobilă  iniţiativă  şi-au  spus  „Priete­
     poată  contempla  întinderea  de  astăzi   dupăcum  îl  vede  închipuirea  noa­  nii  Dicţionarului".  Prin  „Ideea  Eu­
     a câmpiei literaturii româneşti.    stră  de  popor  cu  puteri  virgine.   ropeană"  —  revista  care  aduce  a-
        „Din  lumea  copiilor  părăsiţi".   Culturile  moderne  cer  înrolarea  tu­  apelul  o  călduros  pentru  salvarea
     De  curând  invenţia  lui  Gutenberg   turor  forţelor  naţionale  în  serviciul   acestei  pere  —  oricine  se  poate
     a  dat  în  vileag  o  splendidă  carte   lor.  Numai  astfel  ele  se  pot  coborî   înscrie  printre  ei.  Grăbiţi  deci  a
     medicală,  în  care  medicul  şef-di-   în  conştiinţa  tuturor  cu  toată  pute­  răspândi  fascicolele  dicţionarului  prin­
     rector  al  centrului  pentru  ocrotirea   rea  lor  de  creaţie  şi  numai  astfel   tre  toţi  prietenii  pentru  ca  în  scurt
     copiilor  Cluj,  dl  dr.  Ayente  Iancu   pot  culege  din  solul  naţiei  toată   toţi  Românii  de  bine  să  fim  prieteni
     adânceşte  cu  o  indiscutabilă  com-   seva  care  să  le  crească  în  văzdu­  ai  acelei  opere  fundamentale  a  cul-
     petinţă  problemele  de  igienă  şi  de   hul creaţiei.                 turei noastre!  *
     ocrotire   a   copiilor  părăsiţi.  Prin   Intr  unul  din  numerile  trecute  ară­
     studiile  precedente,  făcute  tot  în   tăm  gândul  purtat  de  „  Astra"  pentru   Noul  Catalog  de  ziare  Rudolf
     acest  domeniu  şi  care  au  stârnit   şlefuirea  cu  puteri  unite  a  acelei   Mosse. — Primim Catalogul presei
     respectul  înţelegător  al  cercului  re­  pietrii  de  temelie  a  culturii  naţio­  din România, ediţia doua, pe anul
     strâns  al  specialiştilor,  dl  dr.  A-   nale  care  trebuie  să  fie  „Enciclo­  1926, al Agenţiei de publicitate Ru-
     xente  Iancu  a  fost  cel  mai  chemat   pedia  Română."  De  astă  dată  glasuri   do  f  Mosse  S.  A.  din  Bucureşti.
     să  ne  dea  un  studiu  detailat  al  a-   însufleţite   de   aceeaş   desinteresată   Prin aceasta, pomenita agenţie do­
     cestei  chestiuni  naţionale,  cu  toată   grijă  pentru  cultura  naţională  s  au   vedeşte că tinde să pună anual la
     seriozitatea  pe  care  o  are  o  inteli­  ridicat  pentru  a  chemă  ajutorul  tu­  îndemâna vieţei noastre economice
     gentă  cultivată,  care  scurtează  cu   turor   la   săvârşirea   „Dicţionarului   o lucrare care corespunde unei re­
     ochi  ageri  experienţa  din  imediată   Limbii  Române,"  opera  în  care  să   ale nevoi. Dezvoltarea economică a
     apropiere.  Fireşte,  ca  profani  n'a­  fie  încrustată  cel  mai  puternic  ele­  României este strâns legată de pu­
     vem  nici  autoritatea  nici  prestigiul   ment  al  tăriei  şi  al  solidarităţii  noa­  blicitatea  prin  presă.  Comerţul  şi
     de  a  discuta  în  amănunt,  şi  mai   ste  naţionale  limba.  E  inutil  să  mai   industria  ţărei  noastre  nu  se  mai
     ales   în   contradictoriu,   problemele   repetăm  nefasta  istorie  a  acestei  pot dispensa de puternicul lor au­
     abordate  între  cele  două  scoarţe   opere;  aproape  toţi  o  cunoaştem   xiliar, care este presa.
     brune.  Aceasta  e  datoria  revistelor   din  cărţile  de  şcoală.  Ea  îşi  aştea­  A fi bine informat asupra carac-
     de  specialitate.  Nimeni  însă  nu  ne   ptă  astăzi  bucuria  luminei  în  „Mu­  teristicei f ecărui ziar sau a fiecărei
     va  putea  opri  să  dăm  expresie  pro­  zeul  Limbei  Române"  din  această   reviste,  asupra  preţurilor  de  pu­
     fundei  noastre  mulţumiri,  când  ci­  capitală  a  Ardealului.  Sub  atenta  blicitate, asupra dimensiunilor şi a
     tim  cartea  unui  om  de  ştiinţă,  care   şi  harnica  priveghere  a  dlui  Sextil   coloanelor, în fine: a avea o vedere
     în  liniştea  sa  de  laborator  s  a  fră­  Puşcariu,  albine  harnice  culeg  mie­  genera'ă asupra întregei prese ro­
     mântat  să  dea  unei  probleme  naţio­  rea  de  pe  întregul  câmp  istoric  şi   mâneşti,  cu  toate  datele  absolut
     nale  soluţii  practice  reclamate  de   geografic  al  limbii;  —  sute  de  mii   necesare pentru facerea reclamelor,
     grija fortificării energiilor româneşti.  de  fişe  îşi  aşteaptă  răsfoirea  zilnică   este de enorm folos, — ceeace oferă
       Scrisă  într'un  stil  sobru,  cartea   şi  altele  li-se  alătură  din  belşug.   cu  prisosinţă  Catalogul  de  presă
     poate  fi  citită  cu  plăcere  de  orice   Păcat  este  că  prea  puţine  sunt  al­  R idolf Mosse.
     minte  profană,  preocupată  de  des­  binele  cari  clădesc  acest  fagure.   Fără să mai vorbim şi de contri­
     tinele  naţiei.  O  sensibilitate  umană,   Academia  n  a  putut  să  crească  fon­  buţia Iui la dezvoltarea presei, ţi­
     o  dorinţă  de  mai  bine,  o  adâncă   durile  şi  societatea  românească  nu­  nem să accentuăm în primul rând
     iubire  de  neam,  nu  declamată  cu   mai  la  o  astfel  de  faptă  nu  s  a  gân­  că acest Catalog este de o remar­
     verb  tricolor,  răsare  din  rândurile   dit.                          cabilă valoare pentru comerţul şi
     optimiste  ale  fiecărei  pagini.  Aceasta   Se  pare  că  o  ingenioasă  iniţiativă  a  industria noastră. Catalogul presei
     este  şi  farul  care  a  călăuzit,  expe­  câtorva  inimoşi  intelectuali  de  a  co­  din România al Agenţiei de Publi­
     rienţa  cultivată  de  o  bogată  litera­  mercializa   acest   „Dicţionar"   va   citate Rudo’f Mosse dovedeşte că,
     tură  de  specialitate  a  dlui  dr.  Axente   aduce  Academiei  banii  trebuincioşi   înainte de orice alt gen de reclamă,
     Iancu.  Dincolo  de  raza  verbalismului   şi  marea  operă  va  puteâ  fi  scoasă   publicitatea prin presă este singura
     sonor  şi  umanitar,  d.  dr.  Axente   la  mal  mai  curând  de  cât  credeâ   cu adevărat eficace.
     Iancu  n-a  dăruit  soluţiile  practice,   un  foarte  pesimist  şi  duşmănos  filo­  Cu drept cuvânt, deci, Catalogul
     şi  legislative  şi  medicale,  ale  unei   log.  Se  ştie  că  abia  15  fascicole  au   de  presă  „Rudolf  Mosse“  trebuie
     realităţi limpede văzută.           apărut  sub  noua  redactare  a  dlui   socotit ca o călăuză sigură în labi­
       Cartea  e  un  dar.  Răsplata  cea   Sextil  Puşcariu.  Ele  au  fost  toate  rintul ziarelor şi al revistelor şi prin
     mai  bună  pentru  dl  dr.  Axente   tipărite  înainte  de  războiu  şi  un   care  oricine  se  poate  acum  uşor
     Iancu  ar  fi,  de  sigur,  ca  factorii  în   foarte  mic  număr  din  ele  au  fost   orienta.
     drept  să  înlesnească  traducerea  în   desfăcute.  Un  stoc  uriaş  aşteaptă   Catalogul din acest an este exe­
     realitate  a  soluţiilor  preconizate.  A-   să  între  pe  rafturile,  cu  mult  mai   cuţii tehniceşte mult mai superior
     ceasta însă e şi o datorie către ţară.  numeroase  ca  înainte  de  războiu,  şi este absolut gratuit.
   6   7   8   9   10   11   12