Page 8 - 1926-16
P. 8

Pag. 168 ------------------------------------------ -- C  O  S I N  Z  E  A  N  A    - - - - - - - - - -  ----------------------------- 18—IV 1926.

                                                       D  Ă  R  I   D  E    S E  A  M  Ă  mite  aspect  al  naturii,  pentru  a  co­
                                                                                     respunde  unei  anumite  stări  sufle­
                I N   G R Ă D I N A   L U I   N A Ş   M                 U Ş A T      teşti  ;  nu  este  atât  de  dificilă.  E
                                                                                     mult  mai  grea  încercarea  de-a  spi­
                                                                                     ritualiza  această  natură,  de-a  o  uma­
                               de ALEX. LASCAROV- MOLDOVANU
                                                                                     niza  şi  în  acest  domeniu  dl  Las­
               Cunoscătorii  de  vin  cu  brevet   împrejurimile  şi  satul  lui  naş  Muşat,   carov-Moldovanu  nu  trece  dincolo
             sau  fără  brevet,  au  un  tic  special   cât   în   sufletul   scriitorului.   Prin   de  o  retuşată  fotografiere.  Ritmul  di­
             de-a  aprecia  vinul;  îl  gustă  cu  in­  această  bunătate  tot  aşa  uşor  devine   namic  al  acţiunii,  este  sesizat  însă,
             termitenţe,  se  uită  fix  sau  dau  ochii   patriarhală  o  mahala  cu  străzi  des­  cu  o  vioiciune  extraordinară.  Re­
             peste  cap,  pe  urmă  îşi  lansează   fundate  şi  cu  oameni  dospiţi  în  rele,   producem  un  pasagiu  pentru  a  în­
             opinia.  Ceeace  credem,  este  o  ima­  ca  şi  satul  romantic  al  lui  naş   vedera  această  calitate  a  autorului
             gine  în  deajuns  de  sugestivă  pentru   Muşat.  Cele  mai  mari  păcate  şi  ne­  şi  care  se  remarcă  şi  prin  pitorescul
             a  pune  în  lumină  atidudinea  cu­  norociri  odată  trecute  şi  privite  prin   lui:  „Şi  n'aş  putea  spune  cum  s'a
             noscătorului  de  literatură  (cu  brevet   retrospectivul  fatalităţii  au  ceva  din   fost  făcut  atunci,  dâ,  m’am  trezit  şi
             sau  fără)  care  riscă  după  o  preala­  blândeţea  resemnată  a  acestei  filo­  eu  chiuind  şi  stihuind  nişte  strigă­
             bilă  gustare  o  apreciere  asupra  mă­  sofii.  Astfel  povestirile  dlui  Lascarov-   turi  aşa  de  capul  meu,  de  stătură
             nunchiului  de  povestiri  al  dlui  Alex.   Moldovanu  au  mult  omenesc  con­  toţi  întru  mirarea  mea  —  şi  iar
             Lascarov  Moldovanu.  Nu  cădem  în   centrat,  mai  ales  în  ciclul  din  în­  naş  Muşat  umblă  după  mine,  ca
             greşala  de-a  considera  un  rod  al   tâmplările hazlii ale notarului Hanu.  un  doctor,  cu  mare  grijă  şi-mi  turnă
             indelethicirei  literare,  drept  un  ele­  Scriitorul  se  consideră  un  refugiat   vin  în  ulcică  de  lut,  care  —  zicea
             ment  subordonat  gastronomiei,  deşi   al   mediului   orăşănesc.   Subiectul   el  —  „numâ  ea  ţine  vinul  race,
             sunt  mulţi  cari  îndrăznesc  să  susţină,   este  destul  de  obişnuit.  Este  epoca   măi  frăţioare  !..*."  Văzând  eu  astfel,
             că  un  vin'  bun  este  artă  fluidă.  Lă­  simptomatică  a  eliminării  toxicului   ce  mă  gândesc  ?  las'  că  ţi-o  fac  eu,
             săm  în  drum  gluma  şi  păstrăm  doar   acumulat   într'o   viaţa   intensă   de   Naş  Muşate-ee!..  şi  păzesc,  aşâ  o
             imaginea.  Vinul  dlui  Alex.Lascarov-   chin  şi  frământare,  cu  etape  cari   clipă  bună  şi  numai  ce  haiti  I...  înş-
             Moldovanu  a  fost  găsit  dulceag,  s'a   înregistrează  o  treptata  uşurare.  In   facă-1 pe naş Muşat la joc zicându-i.
             insinuat,  că  în  clipa  fericită  când  a   definitiv  o  viaţă  trăită  exclusiv  la  sat   —  „E  he-he!.,  mite  râzi  mneata
             fost  stors  din  teasc  a  amestecat  şi   sau  la  oraş,  are  aceeaş  obsesie  a   de  mine  naş  Muşate,  da’  ia  întră
             câţiva  stropi  de  lacrimi  şi  de  aici   tâmpeniei  şi  necesită  acelaş  gest   la roate oleacă!.."
             gustul  lăcrimos  pe  care  îl  are.  I  s’a   energic  şi  eliberator,  care  descheie   „Când  văzură  o  astfel  de  treaba
             zis  şi  vin  sămănătorist  în  opoziţie  cu   brusc  cămaşa  la  piept.  Dar  calmul   flăcăii  şi  fetele  rostogoliră  munte  de
             şampania  modernistă.  Adevărul  e  că   rural  al  naturii  este  un  ocrotitor   chiuială  şi  de  strigări  asupra  văii,
             vinul  semănătorist  este  astăzi  tot   al  cotemplaţiei  poetice  şi  scriitorul   cerând  cu  aspră  poruncă  să  joace
             mai  rar  şi  cel  din  butii  vechii  cu   cu  pântecul  la  soare  poate  brodi   bătrânul."
             cât  trec  anii  devine  mai  puţin  gustat.   lucruri  frumoase  pe  tema  confun­  Dl  Lascarov-Moldovanu  a  încercat
             Dacă  Dl  Alex.  Lascarov-Moldovanu   dării,  cu  lutul,  cu  huma.  Dl  Lascarov-   după  cum  se  vede  să  păstreze  sa­
             este  o  şerpuire  de  viţă  a  cărui  vârf   Moldovanu  are  o  duioşie  şi  o  moli­  voarea  graiului  poporan.  In  locuri
             se  intinde  până  în  prezent,  atunci   ciune  de  condei  moldovenească  cu   ca  acesta  reprodus,  a  reuşit,  deşi  în
             acest  vârf  de  viţă  este  cel  mult  o   care  zugrăveşte  senin  întâmplările   celalalte  pagini  găsim  multe  umplu­
             altoitură,  care  are  altă  conformaţie   şi natura. Dar alegerea unui anu-  turi  şi  chiar  neologisme  nu  din  cele
             şi dă alţi struguri şi alt vin.                                        mai fericite.
               Cadrul  în  care  îşi  aşează  povesti­  B A L A D  A  CODRULUI B Ă T R Â N  Cartea  dlui  Alex.  Lascarov-Mol­
             rile  este  hotărîtor,  pentrucă  scriito­
                                                . . . D  e  mult era un codru  —    aici.   dovanu  are  şi  altă  semnificaţie  pe
             rul  însuşi  creiază  covârşit  de  acest  ca­  Gorunii frământau sub soare   care  o  găsim  confirmată  într'o  pre­
             dru.  Astfel  „Grădina  lui  naş  Muşat“   $i chiotele de voinici,   —  zentare  a  revistei  „Lamura".  Ea  este
            transfigurată  de  anotimpul  verii,  este   Creşteau în nopţi tulburătoare...  destinată   cărturarilor   dela   sate,
             un  titlu  reprezentativ.  Iată  însă,  în
                                                Călări pe şoimii iuţi ca vântul     pentru  cari  galopul  literaturii  de
            vară  este  un  hoit  care  viermuieşte,   Sburau în lupta grea, haiduci,  —  astăzi  este  din  ce  în  ce  mai  înace-
             sunt   trupuri   asudate   şi   este   o   $i fumul se ’nălţa ’n răscruci,  sibil.  Deşi  această  lăture  are  o  impor­
            tânără  fată  care  subt  boltă  de  frun­  Sub ropote vuia pământul...  tanţă  secundară  pentru  recenzentul
             ziş,  strânge  atât  de  idilic  mâna  flă­
                                                La hanul care ’ntr’un desiş         literar,  am  ţinut  s’o  relevăm  pentru
            căului  iubit,  amândoi  integrându-se   Dormea sub mângâierea vieţii,  —     concepţia  ei  etică  a  cărei  valoare
            armonic  în  decorlil  maturei.  Dl  Las­  Haiducii lunecau furiş       am  găsit-o  şi  în  structura  intimă  a
            carov-Moldovanu   a   ales   ultimul   Robiţi de farmecul han gi ţ i i . . .  povestirilor.
            aspect.  Bunătatea  nu  este  atât  în                   Const. Goran                      M. Gh. Carpen.
   3   4   5   6   7   8   9   10   11   12