Page 9 - 1926-16

18—IV. 1926 C O S I N Z E A N A Pag. 16#

CRONICA DRAMATICĂ FLORI DE-O ZI

TURNEUL AR. N. DEMETRIADE
Turneul de Vineri seara (9/IV) a repede, într'un dramatism de o as­
fost o excepţie în seria turneelor bu- cendenţă vertiginoasă, pornit din Expoziţia pictorului Trucin-
cureştene. Ne obicinuisem cu repre­ adâncuri, proectat în exteriorizări sky. — Sala de expoziţii a Pre­
zentaţii înjghebate din piese de artă puternice de mimică şi cuvinte sa­ fecturii a adăpostit în săptămânile
ieftină de o superficială şi inferioară cadate, tăioase, presărat cu rare şi Paştilor picturile d-lui E. 7rucinsky,
emotivitate, şi câteodată chiar tri­ scurte clipe de seninătate, ca apoi un Basarabean. In linia exhibiţiilor
vială. Era o acţiune criminală din dramaticele frământări interioare picturale, aceasta e una din cele
partea Direcţiunii Teatrului Naţional să apară şi mai sguduitoare. mai bune. Sursa inspiraţiei e din
bucureştean, întreprinderea în acest Intr'o astfel de piesă autorul are două domenii : peisagii şi oameni.
fel a turneelor în ţinuturile alipite, rol de creator şi puterea lui de Şi, între aceste două categorii, pic­
unde în sufletele stăpânitorilor de însuşire de predare a intenţiilor torul face deosebire, de tratare. Oa­
ieri mocneşte încă puternic ura îm­ autorului depinde în mare efectul menii, — cu excepţia „Colombinei"
potriva stăpânitorilor de drept, a- piesei. Domnul Ar. Demetriade, (o frumoasă Stanca Alexandrescu,
dulmecând cu o satisfacţie diabolică putem afirma fără ezitare, a avut meridională, într'o haină fermecă­
orice act de discreditare. Şi turneele o creaţie desăvârşită. Fondul adânc toare) — sunt grupaţi, sunt socia­
stagiunii actuale nu puteam să pre­ al piesei cu întreaga gamă a nuan­ lizaţi : „îngroparea la sate", impre­
zinte decât în lumina cea mai de­ ţelor — încordare nervoasă, seni­ sionează prin arhitectonica liniilor,
favorabilă, starea de fapt a primu­ nătate de suprafaţă, sdruncinare în orin masivitatea ţăranilor, dar mai
lui nostru Teatru Naţional. Repre­ temelii, transformare sufletească, is- cu seamă prin coloarea de un verde
zentaţia Morfinei de L. Herzer, vine bucnirea flăcărilor mulcomite etc. — mohorit, care naşte un sentiment
însă ca o licărire de soare după o înde­ s’a exteriorizat pe deplin în jocul al clopotelor auzite pe ploaie, deci
lungată perindare de nori întunecoşi. D-sale. N'afost mai prejos nici D-na de moarte veridică. Şi câtă înţele­
A fost o reprezentaţie desăvârşită E. Nitzulescu. gere dovedeşte pentru acest su­
atât ca fond cât şi ca interpretare. A jucat cu o deplină şi mişcă­ biect, este determinismul resemnat
Morfina e o piesă de un puternic toare sinceritate pe femeea mânată de care respiră din feţele celor vii. —
dramatism interior, precipitat în singurul gând al salvării nenoroci­ Peisagiile sunt în două maniere :
scene condensate, de o bogată va­ tului scriitor, pe lângă orice sacri­ una arhicunoscută, coborîtă şi de
rietate de nuanţe. Un scriitor de ficiu. Poate a fost o fericire că a- alţi artişti, din Baia Mare, alta:
talent, în urma unei catastrofale proape întreagă acţiunea piesei s’a proprie. Aceasta, ultima, e superi­
desamăgiri sentimentale, sufere o desfăşurat aproape numai între amân­ oară. Şi genul : fie vedete singura­
sguduitoare sdruncinare de nervi, doi, neştirbind desăvârşirea reuşitei tice, copaci, fie secţiuni dintr'un
a cărei ameliorare o caută în in­ un ansamblu de interpreţi de obiceiu orizont întreg — cum sunt cele
jecţii de morfină, căzând cu totul adunat fără o riguroasă selectare, mai multe cu Crişul şi Arieşul —,
pradă acestei patimi. Morfina de­ al căror joc întuneca efectul gene­ au un aer aparte, de artă pură.
vine pentru el o necesitate abso­ ral, prin marea discordanţă dintre Toate sunt prinse în plină lumină,
lută, o condiţie de existenţă. Trăi­ ei şi jucătorii principali. iar atmosfera care vibrează între
eşte numai prin ea, izolat de restul Dureros era însă, că această de­ obiect şi pictor, e purificată. Con­
lumii, închis ermetic în locuinţă-i, săvârşită reprezentaţie se desfăşura tururile precise, cari strâng volumu-
neadmiţând nici chiar pătrunderea în faţa unei sale aproape goale. rile de arbori, de dealuri, apar ast­
luminei solare. In această situaţie Publicul care a ţinut de bine să o- fel artistic emailate. In ansamblu
de apăsare apare femeea, o mare cupe până şi pe cel mai umil colţ lasă impresia unui autentic spirit
tragediană, care-1 cunoscuse cu la reprezentaţia Meşterului Manole, de artist. *
_
vreo câţiva ani mai înainte şi care i a binevoit acum să strălucească
aflase purtarea ciudată, având chiar prin o revoltătoare absenţă. Vino­ Introducere în sociologie de
posibilitatea să-i cunoască întreaga vate mai sunt însă şi toate turneele Mihai D. Ralea, Colecţia Enci­
gamă, a sbucuimărilor sale sufleteşti anterioare, cari au sufocat încre­ clopedică „Cartea Vremii“. —
din ultimul lui roman scris sub in­ derea în reprezentarea din partea Colecţia „Cartea Vremii" se distinge
fluenţa oribilei patimi, intitulat „Mor­ lor a ceva valoros. Şi publicul a prin o riguroasă selectare a lucră­
fina." Strecurată în casă, sub masca preferat să guste mai bine sgudui- rilor. Avem o mulţime de biblio­
unei sore de caritate, ea caută să-l toarea muzică wagneriană din Lo­ teci de popularizare a ştiinţei sau
salveze din ghiarele patimii sdro- hengrin, decât să mai caşte la de­ a artei, unele cu rădăcini mai în­
bitoare prin puterea dragostei ei. sfăşurarea înceată a unei acţiuni depărtate, altele apărute de curând
Şi la un moment pare că reuşeşte, plicticoase, cum a fost de ex. Co- luând o desvoltare vertiginoasă, cum
isbutind să-i smulgă promisiunea mediana. In viitor Direcţiunea Tea­ e biblioteca „Dimineaţa"; în cele
legată prin jurământ, de a nu mai trului Naţional din Bucureşti să mai multe însă, cărţile bune sunt
lua nici când morfină. Iertfa ei e aleagă mai bine piesele, pe cari le rare,' introduse par’că numai să a-
însă zadarnică, morfina nu cedează trimite pentru educarea artistică a copere prin prestigiul lor mulţimea
drepturile câştigate asupra organis­ provincialilor, şi nu vom mai avea lucrărilor mediocre sau sub me­
mului scriitorului şi înfrânge dra­ poate durerosul prilej să asistăm la diocre. La „Cartea Vremii" însă,
gostea. Orice sforţare de rezistenţă desfăşurarea unei reprezentaţii atât sub îngrijirea inteligentă a dlui
din partea lui e neputincioasă şi de superioare, ca cea dată de Tur­ Nichifor Crainic, situaţia este cu
nevoind să-şi calce jurământul, îşi neul Ar. Demetriade, în faţa unei totul contrară. Avem, din nefericire,
găseşte salvarea într’un glonte de săli aproape goale. o desvoltare lentă, fiecare număr
revolver. Acţiunea se desfăşoară Dlonis Popa apărut însă reprezintă o valoare