Page 10 - 1926-17
P. 10
Pag. 182-----------------------— C O S 1 N Z E A N A 25-IV. 1926
cari adunaţi prin elanul începuturi turi vrednice despecialitatea oricărui sunt lucruri foarte Interesante şi
lor pornesc acum în sbor liber, sin birjar, pe cari criticii şi le asvârieau savuroase pe cari i Ie poate „servi
guri, la un contact direct cu publi reciproc şi cu largă dărnicie peste la o autobiografie fiindcă îi e teamă
cul, le dorim succes. Din colţul gard. Porn’tă academic, discuţia s‘a că la momentul oportun dl Proto
nostru, o mână de alţi tineri, cari împotmolit în nisipul mărunt al su popescu le va uita“. 4. că... 5. 6. etc...
s’ar dori şi ei acolo la întâia afir biectivismului, de astă dată— oricât lată deci pildele noui de moravuri
mare publică a grupului tinerei ge de paradoxal ar fi — mai pronunţat literare pe cari le dau generaţiei
neraţii bucureştene, le trimite un ia critici decât chiar la poeţii lirici. tinere, un actual şi — poate — un
glas prietenesc. La unele observaţii ale dlui M. Dra- viitor profesor Universitar. Cât de
* gomirescu asupra articolelor sale, dl nobil, dureros şi demn se înalţă
Dragoş Protopopescu a ieşit violent de-asupra acestor înjurături „epilo
Scrisorile lui Slavici. — Din contra acestuia într’un pamflet rău gul“ redactorulului, Perpessicius,
lada cu comori — literare, strânse tăcios: „Hamlet şi critica ventrilocă“. care pune punct polemicei: „încru
în timpul când, ca redactor al „Con Reacţiunile n’au întârziat. „Univer cişarea de spade a trecut adesea,
vorbirilor Literar- “, d. Iacob Ne- sul literar“ a început să publice prin inima mea. Prietenii mei — e
gruzzi era un prieten şi sfătuitor al alte articole asupra temei hamletiene adevărat că nu le-am cerut-o —
tinerilor scriitori, d-s» scoate acum datorite dlui S. Struţeanu care lua n’au socotit necesar să mi-o cruţe.
scrisorile lui Slavici. Desvoltate tot apărarea dlui Dragomiiescu împo Dacă în interesul ştiinţei am siat
deauna, cuprinzând o mulţime de triva dlui Protopopescu. Numărul de-oparte ca şi Polonius ascuns
amănunte cu privire la preocupările din urmă aduce culmea sau mai după perdea, ies cu un minut mai
lui variat^, în timpul când studia la bine zis mocirla — acestei discuţii, de vreme, înainte ca întâmplarea
Universitatea din Viena, în tovărăşia din fericire şi sfârşitul ei în coloa să-mi rezrve soarta celebrului
lui Eminescu, mai apoi cu privire nele Universului literar. Pe aceleaşi consilii r“.
la grijile lui de existenţă, când trăia pagini două lungi înjurături ţigă E cuvântul unui om care se res
ca mic funcţionar în patria sa de neşti, iscălite una: Dragoş Protopo pectă şi ştie ce înseamnă onestitatea,
atunci, sincere, caşi când ar fi fost pescu şi alta: Scarlat Struţeanu, fie ea chiar literară...
adresate unui vech’u prieten, scri bine înţeles adresându-se una alteia.
sorile lui Slavici curgeau mai abun Aici apoi, cetitorul poate descifra *
dente spre redacţia delà laşi a mai mult tainele şi şubreda „obiec Revista „Flamura“. — Citeşti re
Convorbirilor. In alt loc d. Negruz- tivitate ştiinţifică“ a cr ticei româ vista Ş' înţelegi câ în dosul ei este un
zi a. mărturisit că delà nici un alt neşti. Fiecare dintre criticii noştri mănunchiu de tineri, cărora le poţi
scriitor n’a primit atâtea scrisori şi se crede cel puţin buricul pămân adăuga atributul de olteni, încre
aşa de intime, ca delà Slavici. tului şi socoate că nu poate altcum dinţat fiind că nu le va displace.
Tipărirea lor în Convorbirile de să-şi impună părerea decât lovind Prin tinereţea ei, prin oltenismul
astăzi este o datorie de pietate faţă din pumni, înjurând şi scuipând în care-1 afişează, caracterul bătăios
de memoria vigurosului scriitor de stânga şi în dreapta r a în uşa cor al revistei este oarecum justificat,
cedat în anul trecut, care a fost tului, pe toţi cei de altă părere. Pe dându-i totodată aparenţa de uni
prea mult ignorat de istoriografia ce criterii însă? „Scrisoarea“ şi tate, pe lângă crezul de temelie al
noastră literară. Ele ne destăinuesc „Răspunsul“ celor doi critici, le unui tradiţionalism, care ţine pasul
sbuciumul unui suflet ales, în epoca arată clar. D ntre cei cari respectă vremii. Găsim aici printre colabo
:
4
lui de cristalizare, toate avânturile cultura, ştiinţi şi scrisul acestor ratorii şi susţinătorii ei. doi poeţi
şi şovăirile nnui tinăr în luptă cu domni, nu puţini vor fi rămas scan cărora în convorb'ri prieteneşti le-
viaţa, pentru o afirmare glorioasă. dalizaţi cetindu-le. Ce nu găsim am prez's o frumoasă carieră lite
Din ele putem descifra apoi pro aici? 1. Că dl S. Struţeanu a fugit rară : JViarcel Romanescu şi Radu
cesul de junimizare a scriitorului, doi ani după măiestrul său să-i Gyr. Dar această sinceră recu
care în calitate de director al zia primească teza de doctorat şi că noaştere nu ne va opri, să arătăm
rului „Tribuna“ delà S biu, mai târ acesta numai atunci i-a primit-o câteva pistrui care ş'luesc murdar
ziu, va fi clăuza principiilor noul când l-a citat şi pe dânsul, spunân- şi inestetic curăţenia suprafeţei albe
şi binefăcătoare ale Junimii, aici în du*i franc: „cum să ţi o primesc şi netede de lapte. Aceste pistrui
Ardeal, pregătindu-le o intrare tri dacă pe mine nu mă citezi în ea au un impuls lăuntric spre echilib
umfală în patria lui de origine. niciodată“? 2. Că dl Struţeanu în ristică, spre o asemănare cu mlă
Dar ele mai au o valoare docu toate lucrările sale l-a plagiat pe dierea şerpuitoare a svârlugei. Ma-
mentară. Dovezile ce le aduc cu Croce. 3. Că dl Struţeanu la exa nifeşti o tendinţă de-ale sesiza, de-
privire la starpa culturală de atunci menul de docenţă va avea de furcă aie „apuca de gulei“ ele dispar în
a Ardealului. Ele sunt astfel un alt sau personal cu dl Protopopescu adânc ca nişte veritabili scafandri
isvor pentru istoria culturală a Ar sau prin profesorul delegat dela ieşind apoi iarăşi la iveală radioa-
dealului în a doua jumătate a veacu Cernăuţi. 4. că... 5. că... etc... Şi ce
lui XIX, care va trebui scrisă odată. mai aflăm acum despre dl Proto
popescu? 1. că e un mire fugit în
* noaptea nunţii, cu regim dotai dela
Pilde noui de moravuri li Constanţa. 2 Că de când e a în Cetitorii noştri sunt rugaţi
terare. — Bunul simţ al cetitorilor jurat şi a linguşit asvârlind cu pi- a-şi reînoi fără amânare abo
cari au urmărit în revistele româ ceoarele dinapoi (în prieteni) ori-
neşti larga discuţie a temei hamle- decâteori crede câ prin aceasta s’ar namentele şi a-şi plăti restan
tiene încinsă pe neaşteptate şi în putea înălţa“. 3. Că în scrisorile ţele de pe anul trecut.
critica noastră, din vreme în vreme prieteneşti pe cari i Ie* a adresat
a fost bruscat de chiote şi înjură- vreme de 13 ani dlui Struţeanu, QH9MG)
