Page 6 - 1926-17
P. 6
Pag. 178 C O S 1 N Z E A N A------------- 25—IV. 1926
şat tragedia cotidiană a acestui
Opera poetică a lui Lucian Blaga conflict; o „soarta“ a „celor mici“,
în sufletul cărora nu licăresc idea
Daria lurile înalte. Tragedia Dariei, eroina
acestei drame, o vedem petrecân-
(dramă în 4 acte) du-se atât de des în jurul nostru,
o întâlnim aproape cotidian printre
de ION B R E A Z O faptele diverse ale ziarelor, fără ca
să ne dăm seama de adâncimea ei.
Cu ultimele două lucrări drama de vedere al expresiei artistice, a- Deaceea şi txpresia îmbrăcată de
tice aie lui Lucian Blaga intrăm dică al felului cum ideologia poetică această drama este — de toate zi
într’un alt domeniu ideologic. Daria prinde trup, desfăşurând simbole, lele.
şi Fapta sunt două drame inspirate transpunându-le pe acestea în con Daria este soţia unui pedagog cu
din teodile psichanalitice ale doc flicte puternice de natură exterioară capul înbâcsit de teorii absurde —
N
torului Freud. şi mai ales interioară — noi vom el se ocupă de o teorie o educaţiei
. Nu s’ar putea afirrrâ însă, că nu fi mai aoropiaţi de aceia, Ciri au embrionare — şi cu inima prea
există nici o legătură între acestea înălţat Fapta în raport cu Daria. puţ'n înţelegătoare pentru senti
şi operele lui dramatice anterioare; Dar mai întâi ceva despre tema mentele adânci omeneşti. Copilăria
ceva din învolburarea dionisiacă, ideologică a acestor drame: freu ei a fost un adevârat chin. O vorbă
pjrmtâ din grotele nebănuite ale dismul. nesocotită pe ore a spus-o, la vârsta
subconştientului, găsim şi aci. In Subconştientul nostru geme de de cinsprezece ani, mamei sale vit
Zamolxe îndemnurile oarbe, ale mulţimea dorinţelor nesaţ sfâcute. rege, care suferea de o gelozie bol
sângelui, furişate în fiinţa omului de De mici copii aceste dorinţt se în năvicioasă, i-a adus persecuţia ne
acolo prin libera înfruntare din mis grămădesc acolo, înăbuşite de edu miloasă a acesteia. Pentru ca să
terele vi<^ţii universale şi îndeosebi caţie şi de legile moralei sociale. scape de iadul de acasă, ea s’a
a naturi’, erau lăsate să se descarce Intre aceste dorinţi locul pnm îi măritat cu întâiul venit, faţă de care
în dep mă libertate şi de-aceea, ocupă cele sexuale. Numindu-lc //- n’a avut nici un sentiment de iu
Tracul se simţeâ crescut, un uriaş în bido şi lărgina astfel înţelesul no bire : pedagogul. Măritându-se a
univers. In Tulburarea apelor am a- ţiunii, Freud a găsit astfel de „în devenit tristă, persecutată de ob
sistat la încleştarea dramatică, pro demnuri ale sângelui“ chiar şi la sesia singurătăţii. Deodată însă a-
dusă în fiinţa omenească atunci când copiii mici. Ele se îngrămădesc tot pare în viaţa ei scriitorul Loga,
mai multe în noi, aşteptând să fie care-i aduce „mântuirea“. lubin-
îndemnurile subconştientului, hrănite
din belşug din sânge, se ciocnesc satisfăcute sau ridicate în conştiinţă du-1 cu toată puterea celor trei
cu legiie, tot atât de implacabile într'o formă oarecare. Morala socială zeci de ani însetaţi de dragoste ea
ale moraiei creştine. Prlntr'o faptă nu admite decât o singură formă. uită ca prin minune chinurile tre
mare — aşa cum se va întâmpla şi Se întâmplă însă că, sau din cauza cutului; obsesiile îi dispar. „Draga
în Fapta — omul s’a vindecat, va că aceste dorinţi s’au încuibat în mea — a fost o minune — spune
lurile sângelui s’au potolit şi un tr’un sânge prea sălbatic, sau dintr’o ea unei prietene. — De unde şi
soare nou aruncă raze peste ele. greşală a educaţiei, ele nu pot fi cum a venit, nu ştiu. Obsesiile mi-
Iată cum punctul de vedere psicha- satisfăcute în cadrele acestei mo s’au reabsorbit în sânge şi din
nalitic, aplicat de poet e conştient rale. Atunci îşi caută ieşiri neper- încurcata alchimie a închipuirilor,
în u timele drame, poate aruncă iu- mise, rupând zăgazurile conştiinţei; ce se confundau cu realitatea n'a
!
mini nouă şi peste întâiele două*). ele devin atunci fobii, sau îşi caută mai rămas o urmă în mine“, (p.52.)
alte „supape de siguranţă' de o Bărbatul ei, necunoscând cauzele
Părerile criticilor noştri competenţi
asupra acestor două drame au fost esenţă superioară ca arta, filosofia, „însănătoşirii“ ei, la început se bu
etc. lată cum, după această teorie,
diametral opuse. Unii au înălţat pe fiecare om poartă în el o luptă cură. Descoperind, mai apoi, rela
ţiile ei nepermise cu Loga o ţine
Daria pentru rezolvarea omenească oarbă între conştient şi subconştient, sub pază aspră, închizând-o cu
a couflictulul ei, coborând Fapta de care rareori îşi dă seama. Toţi
pentru didacticismul ei; unii, dim brutalitate în casă. „Bălaurul' sân
potrivă, au ridicat pe ultima pentru purtăm pe umerii noştri soarta grea gelui, care a început însă să guste
forma ei superioară din punct de a acestei lupte; dela felul cum ea libertatea, o îndeamnă la fapte pen
se rezolvă, atârnă fericirea sau ne
vedere artistic; iar alţi le-au con fericirea noastră. tru săvârşirea cărora îşi calcă sfin
siderat pe ambele o cădere a dra tele îndatoriri de mamă. Ea cheamă
maturgului, care tindeâ spre culmi „Exploatarea“ literară şi îndeo ajutorul amantului ei printr’o dis
atât de înalte, motivându-şi acuza sebi dramatică a acestei teorii este perată scrisoare, pe care i-o trimite
prin faptul că poetul porneşte dela multiplă. Dacă are norocul să cadă pe copilul său, Puiu. Acesta, cu
o teorie al cărui suport încă n’a pe mâna măiastră a unui artist ea toate că abia de treisprezece ani,
fost unanim recunoscut de adevărat. poate zgudui adânc fiindcă poartă înzestrat însă cu o delicată struc
în adânc un motiv general o- tură sufletească, de o surprinză
Aplicând şi de astă dată, ca şi menesc: conflictul dintre „sânge“ toare maturitate a judecăţii şi cu o
la analiza celorlalte opere, punctul
şi morala socială este veşnic. Felul intuiţie adâncă îu miezul moral al
cum el a fost rezolvat, p* un plan faptelor, rezistă cu îndărătnicie la
♦) Punctul acesta de vedere a fost în mai ideal sau mai apropiat de pă toate rugămiuţile insistente ale ma
trebuinţat, dealtfel, în critica literară, până mânt — spun adepţii acestei teorii mei sale. Daria însă e cuprinsă de
la exagerare de unii critici apusene. Freud — s’a zugrăvit în flora culturilor o- un acces acut de nervi, dinţii îi
însuşi a analizat astfel pe Regele Lear,
iar Maeder, ua adept al teoriilor lui, Di meneşti. clănţănesc în gură, şi Puiu, îndu
vina Comedie. In Daria Lucian Blaga a înfăţi ioşat îi ascultă rugămintea. Adâncul
