Page 9 - 1926-17
P. 9
25 —IV. 1916 c o S i ü z k Á ü A Pag. 181
FLORI DE-O ZI
SCRIS
CROMICA din capital ¿doce între altele pe
„Generaţia nouă“. — O revistă
pagina ultimă, î i termeni laconici,
vestea unei şezători literare a ge
djramatíca nerat ei tinere de scriitori, care se
va ţinea în seara zilei de 22 Apri
lie la Ateneul român. Vor ceti acolo
din lucrările lor, proaspetele şi ti-
nereştile talente, cari asemtni pâ
REGULUS CODOVEANU comedie în 3 acte de A. BISSON. raielor de munte, neas’âmpărate
dar fără un drum sigur la în
Localizare de P. Gusti. ceput cu scurgerea vremii şi-au
lărgit alvia, croindu-şl un drum pro
Năsdrâvăniile divorţului, Dispărut, torului şl să-l readucă la scţ a i priu şi afirmându-se cu fiecare zi.
Controlorul vagoanelor de dormit, negl'jită, îi leagă pe tcţi de scaune Notiţa anunţă nume tinere cari da â
şi acum în urmă Regulus Codoveanu, şi scăpă iar. Panica e la culme. O n’au încă o circulaţie îndestul de
raportate la publicul care le savu scrisoare a Dorei, înţeleasă şi ea la*gă în câmpul literaturii române
rează, sunt tot atâtea comedii uşoare cu căsenii — care îl cheamă la ea străbătut de-atâtea drumuri cari se
cari reliefează şi justifică popula acasă, soseşte înviorătoare. Planul încrucişează şi dacă nu su t . hiar
ritatea lui A. Bisson. Dacă în ve de păcăleli e admirabil şi hazliu. „geniali“, cum cu înverşunare sus
derea acestui public şi în vederea Dora şi judecătorul sosesc la Sinaia ţine dnuJ M Dragomirescu, sunt
materială a încasărilor, direcţiunea într’un h '»tel „să fie liniştiţ “. A'ci totuşi nume dintre cari multe poate
teatrului trebue să fie cât mai în au sosit mai minte — acum schim vor rămânea şi oentru viitor. Geor
găduitoare la întocmirea repertoru- baţi în chelneri, casieriţe, et:. — şi ge Dumitrescu. Ridu Gyr, N Milcu,
lui cu piesele de acest fel, tot pe- gazetarul, grefierul, soacra şi npvas- G TaUz, A. Hurmuz, Gr. Vâja etc.
atât de drept e, că un teatru naţio ta judecătorului. Aceştia caşl în sunt scriitori tineri cari acum sunt
nal, e chemat nu numai să amuzeze Controlorul, apar rând pe rând îna în plină formaţie şi fermentaţie lă
publicul, dar să-i facă şi o oare intea ju lecătorului — şi îi zăpă ut trică. De-aceea când am cetit că
care educaţie artistică. Or, come cesc de-abinelea. Când încurcăturile această „generaţe nouă“ care ca
diile Iui Bisson, despre valoarea îl năucesc, îi descopăr Ursa ş -1 mâine în chip firesc srvuntegra în
cărora am mai vorbit în cronicele iartă, sfârşind astfel totul cu bine. cursul literaturii noastre, luând lo
noastre, şi educaţia artistică, sunt Multele scenete haz'ii suprapuse, cul celei de azi, îşi ţ ne singură şe
două noţiuni cari se exlcud. învăluite în spuma uşoară a unui zătoarea e\ încercând un sbor —
Regulus Codoveanu, nostimul ju comic grotesc al peripeţiilor şi pă întâiul în stil mai mare — fără su
decător de instrucţie, este vechea călelilor, situaţiile de efect scenic pravegherea ¿tentă dar arbitrară a
noastră (şi dvoastrâ) cunoştinţă din pentru galerie, în cari un personaj „mag strului“, prin înrudirea vârstei
„Controlorul vagoanelor de dormit“. înzestrat cu o comoară de crampe poate, ne-am bucurat şi noi. Şeză
Dacă-l desbrăcaţi de aerul şi de se lungeşte numai de patru ori la toarea dela Ateneu a tinerei gene
haina gravă de judecător, veţi re pământ, etc, fac din R g lus Codo raţii, va fi poate pentru public un
găsi în el pe ştrengarul controlor veanu, un amuzant moft teatral. preludiu al îndrum-rii în viitor a
falş al vagoanelor de dormit, sim Croit pe acelaş calapod, cu aceleaşi literaturii noastre. Va fi şi o verifi
paticul George Godelfroid. îmbă situaţii şi personagii caşi „Contro care întru ceeace priveşte curentul
trânit şi îngrăşat puţin, în concor lorul v?goanelor de dormit“, e o preponderant în literatura noastră
danţă cu noua-i situaţie de jude reeditare tot pe atât de hazlie a actuală. Se va vedea că arta ooestă
cător, sufleteşte a rămas acelaş, cu acestuia. are totdeauna înţelesuri adânci şi
aceleaşi apucături şi cu acelaş ghi Printre nterprcţi reţinem figura că izvoreşte clară şi în chip firesc
nion credinci s. Chiar acum e în- care înţelege să fie totdeauna la din suflet, oricare i-ar fi forma în
tr’o intiigă amoroasă cu drăguţa nivel, a dlui Stănescu Papa, a dlor care s'ar turnă, iar ceeace încearcă
artistă lirică, Dora de Znagov. Un Vasilescu, Barabescu şi Potoroacă, să răsară pretenţios batjocorind nu
gazetar vrând să afle d>n izvor si iar lâ partea femerinâ conturul mele „artei noui“ prin efemerele
gur cum merg treburile pela jude elegant şi jocul când ştrergâresc, apariţii: Punct, 75 H. P. Integral
cătorie, se denunţă pe sine ca uci când diafan învăluit în melancolie, etc, nu e de fapt decât buruiana
gaş şi astfel e arestat. Aici află a dnei Sylvia Jipescu-hodoş Mon firavă şi vremelnică a unei stări a-
lucruri frumoase, iar printre altele, tarea corectă. Teofil Bugnartu normale de soirit răsărită din râmă-
nevasta judecătorului se îndrăgos ş ţele de seminţe ale anarhiei şi mi
teşte de el şi după o lună de arest zeriei morale rămase încă în urma
preventiv îl face scăpat. Lucrurile sguduirii mondiale a răsboiului. Pe
se încurcă. Gizetele urlă, bitjoco- drumul drept al artei sănătoase care
rind pe vrednicul judecător care se nu înseamnă numai decât tradiţio
consolează cu nădejdea iubirii Do- nalism os ficat cum înţeleg s’o In
rei. Banditul, alias gazetarul, îl cer terpreteze unii, al artei care alături
cetează pe judecător acasă. Aici e de elemente naţionile, tinde să cu
arestat iar, şi acum — înţeles cu că- prindă şi comoarele gândului şi
senii să-i joace o farsă judecă simbrii universale, tinerilor scriitori
