Page 10 - 1926-18-19

Pag. 194 ------- C O S I N Z E A N A - - - - - - - - ---------------------------- 9—V 1926.

put trebuie redat într’o formă con­ cari simt chemarea însă, dacă sunt tuaţiunile psihice. O educare minu­
cretă, trebuie obiectivat, „continuare înfrăţi în curentul general al cultu­ ţioasă a organe’or de creare, mas­
a mişcării psihice prin mişcare fi­ rii, vor şti să şi-o facă în direcţia turbează fondul prim al inspiraţiei,
zică“ ('fiinţa psiho-flzică ’ a Dlui indicată de clocotul intern. Mult distruge viaţa şi înlesneşte produ­
Dragomirescu). In toate aceste trei mai puţin se simte nevoia acestei cerea operelor mediocre, ceeace
procese însă valorile filantropice educaţii în domeniul poeziei, unde numai în detrimentul artei şj al pu­
precum şi cele intelectuale trebuiesc forma de obiectivare se poate mlădia blicului poate fi.
subsumate valorilor estetice. cu mai multă uşurinţă dună fiuc- ________________________ Pionls Popa.
Educaţia are menirea să uşureze
procesele merţ'onate ale creaţiei, CRONICA ARTISTICĂ
deşteptând în elev Impulsul de or­
din filantropic or meditativ, ce con­ EXPOZIŢIA DE PICTURĂ A LUI NAGY ISTVÁN
duce la activitate „punăndu l în po­
sesiunea unui bogat şi perzistent Artiştii cei mari sparg zăgazurile Revenit la natura sa, el a văzu
e
material de imaginaţie estetică“, fă- timpului şi ale spaţiului. Apariţii aproape exclusiv omul, punctul d
căndu-i cunoscute „regúlele de exe­ meteorice, fără legături cu trecutul, intersecţie al liniilor lumii. Oameni
cuţie ale artei în care e destinat să ei sunt sori pe care numai orbii meniţi, de o forţă atavică sau de
creeze* şi dându-i virtuozitatea, a- nu-i pot vedea. Asemenea munţilor, un demon necunoscut, să reia firul
decă posibilitatea de a obiectiva cu numai delà mari depărtări pot fi tors de semenii lor şi să-l desfă­
multă uşurinţă concepţia. cuprinşi în întregimea lor impozantă şoare fără cârtire, până ce se vor
M’am’întins poate prea mult în şi monumentală, contimporanii văd cufunda în groapa căscată dinainte;
conţinutul cărţii, în raport cu va­ numai petele amănuntelor. Cotidi­ ţărani contopiţi cu pământul —
loarea practică ce nrez'ntă. Încer­ anul în faţa Eternului sufere de hrană şi mormânt. — plămădiţi
carea de a reduce fenom°nele mari inaniţ'.e. par’că din pământ babe care, îm-
estetice la fenomenele morale şi Despre Shakespeare spun criticii pfnindu-şi rostul în astă lume de­
mai ales ştiinţ fi ce denotă o lipsă că e geniu fiindcă a creiat oameni şartă, vieţuiesc numai din nădejdea
complectă a înţelegerii lor. Spon­ sau fiindcă a contrafăcut anumite celeilalte, aşa cum le-o zugrăveşte
taneitatea inconştientă a producerii, exemplare umane zidite de Dum­ sfânta zi a Duminecii; bătrâni re­
complexitatea si mobilitatea lor nu nezeu, ceeace e acelaş lucru. semnaţi, cu o cruce invizibilă pe
le permite să fie ghiftuite în tipa­ In ace’aşi termeni se poate vorbi spatele ars de soarele tinereţii, de
rele rigide ale unor reguli de edu­ şi de Nagy Istvdn. Căci des'gur sila muncii; bărbaţi voinici, cu pri­
caţie. Pus copilul în mod conştient acela e geniu, care prinde un pumn viri de o energie ireductibilă, gata
în faţa unei perspective şi încer­ din viaţa mereu curgătoare; acela să se prindă de piept cu însuş Dum­
când a-i uşura savurarfa ei prin care îşi aşează în faţa acestui fluviu nezeu pentru dreptul vital; copii
regule de ţinută şi contemplare, aparatul fotografe, ca să dea mes­ singulari, şireţi sau idioţi; până şi
sufoci însăşi esenţa fenomenelor chine reproduceri unicolore sau cro- „Bolond Sândor“ al Clujului, râsul
estetice, pulverizezi acea uitare de mate, e un meseriaş; deoarece viaţa copiilor, mila vrâstnicilor. In con­
sine în care rezidă superioritatea n’are tipare stabile, ci forme ne­ cepţia lui Nagy Istvân toţi aceştia
plăcerii pe care-o procură frumosul. contenit schimbătoare. s’au răsfrânt în colorile lor fireşti,
Educaţia însă, aşa cum o preco­ Se vorbeşte despre „oameni pro­ deaceea portretele lor nu sunt fă­
nizează D’ Brandza aDare şi mai videnţiali“. Nfgy Istvân e unul din­ cute pentru un premiu academic, ci
absurdă si mai sterilă în domeniul tre aceştia, care dărâmă prejudecata ca să stea mărturie viitorilor despre
creaţiei. Scoboară actul complex şi trufaşă că numai în „centrele* ar­ momentul prezent. Fiecare figură,
misterios al creaţiunii artistice li tistice se nasc artişt . Dintr’un sat imprimându-i-se în obraz colorile
1
nivelul profesiunilor industriale, crea­ indiferent din judeţul Ciuc, în inima vieţii, e un soiu de spovedanie a
rea unei opere geniale fiind acelaş săcuimii dârze,— oglindă a moţilor, materiei: cât a pătimit, cât s’a ve­
lucru cu fabricarea unei perechi cu care unii istorici îi cred înru­ selit, cât a gândit. Fiecare îşi are
de ghete. Se uită că ceeace imprimă diţi — şi-a deschis ochii în faţa „soarta“ înt’părită pe faţă, cum
puterea imortalităţii unei opere ar­ fenomenalităţ'i imediate a omului spune, pregnant, Lucian Blaga, lan-
tistice e viaţa tumultuoasă, com­ sortit să trăiască înf ptîn aceaş por- sându-1 pe Nagy Istvân în publicul
plexă, care clocoteşte în subcon­ ţ'une de humă. Hit a stat simplu românesc, în „Cuvântul“. Şi nu ni
ştient şi care rupe deodată zăga­ învăţător în satul său, a dat mâna se pare de prisos să adăugăm: o
zurile, revărsându-se în tiparele fău- cu nevoile şi cu bucuriile ţăranului soartă încheiată sîu în plină acţiune.
rite"de artist, după imbo'dul intern. şi, ici*colea, ale proletarului. Văzuţi Neelocvenţa e evitată: fetele fragede,
Dacă lipseşte acest fond zadarnică printr’o retină puternică de pictor, trandafirii — care de altfel ar fi un
va fi orice educare „a organelor ei fură opriţi pe cartoanele sale. nonsens la ţară, căci pentru lupta
prin concursul cărora se realizează fără preocupare, prin procedee atât ce trebuie purtată acolo, trebue ză­
creaţiunea artistică de ordin estetic“, de naturale: cărbune din pădure şi mislite specimene care să nu le
-căci opera produsă nu va fi decât pasteluri din lut. Pe urmă, Roma, frângă nicio furtună —, armonia li­
o creatură hibridă, petece, artistic Florenţa, Parisul şi Münchenul i-au niilor e lăsată pe seama statuilor
îmbinate într’un tot cu aer înăuntru. complectat orizonturile; în streină- grece sau pe seama fericiţilor pic­
Dovadă stau toţi ucenicii artiştilor tatp nu s’a dus să înveţe, căci n’avea tori ai Renaşterii. Mâna lui taie
de geniu, operele lor nefiind decât ce învăţa, ci s’a dus să povestească brazde întunecoase, cu umbre şi
umbre pale ale operelor făurite de cu laureaţii umanităţii: Michel An- mai negre. Coloarea de bază dispare
maeştri. Bine ’nţeles că o educare gelo şi Rembrandt, împrumutând sub petele suprapuse; umbrele apar
a mijloacelor de expresie, mai ales delà ei grandoarea şi adâncimea reliefate printr’un sombru brun sau
la artele plastice e necesară, cei viziunii plastice. roşu sau vânăt, fără nuanţe senti-