Page 15 - 1926-18-19
P. 15
9—V. 1926 ------------------------------- ----------c o s i n z e a n a - - - - - - - - - - - '.......... ....... ■■■■■ ...................— ' Pag. 199
însetată după apa proaspătă a is- caracterul revistei. Altele, se spune ţin geniu pentru cei cu „lămuririle“
vorului popular — a Făt Frumo că pentru a-ţi publica ceva, îţi cer asemănătoare cu ale tale.
sului dlui Leca Morariu. Aveam certificat că eşti român sadea dim Şi să mai zică cineva că nu este
însă o rezervă, pe care cele trei preună cu bunicul şi bunica, iar aceasta o ideală stare de lucruri 1
numere apărute până acum ne-a altele nu-ţi publică nimic dacă nu NOTE
întărit-o: didacticsmul şi arb'trara dovedeşti că n’ai cu naţia româ
selecţionare a literaturii actuale. Dl nească nici-o legătură (excepţie se Legea trupului se chiamă noul
Leca Morariu s’a supărat. Şi supă- face cu românii din cenaclu). Aşa roman al distinsului prozator arde
rându-se dă, dă, fără ca sa-şi pri că bietul „scriitor român“ începător lean, colaboratorul nostru dl Ion
vească argumentele cu care ne ples care n’are prieteni în cenacle şi Agârbiceanu, care deşi îa vâltoarea
neşte. Găseşte anume dl Leca Mo care nu se încumetă să producă preocupărilor politice, s.rie cu a-
rariu că „actualitatea cu care ne lău toate dovezile autentice despre sta ceeaşi putere, cu acelaş talent şi
dăm noi ar fi un basm (ca să nu-i rea lui civilă şi nu-şi prezintă ca cu aceeaşi bogăţie, nuvele, schiţe,
zicem minciună), căci chiar pe pa zierul literar conţinând simpatiile şi romane etc. caşi mai înainte. Re
gina pe care îl acuzam pe dsa am antipatiile ce le are printre scri vistele literare îndeosebi „Adevărul
fi pus, cu valoare de „actualitate“..., itori îşi poate da sufletul liniştit în literar“, „Cele trei Crişuri“ şi „Co
anunţul de căsătorie al unui căpi mâinile Domnului: nu i-s’a dat oca sinzeana“ noastră, aduc mereu nu
tan... Vă rog să apreciaţi seriozi zia să „păcâtuiascâ“ în literatura mele dlui Agârblceanu semnat sub
tatea argumentului găsit cu atâta română. pagini de viguroase acţiuni sufle
uşurinţă de supăratul director al O notiţă însă într’o revistă ieşană teşti şi de frumoasă poezie a
Făt-Frumosului. ne desmeteceşte puţin din închipu naturii, Jar casele de editură în
Nu prea e în obiceiul nostru să irea ce ne-o făcusem asupra idealei fiecare an răspândesc pe piaţa cărţii
facem astfel de ieşiri. Dar am re stări de lucruri din lumea literelor volume noi de nuvele şi romane
gretat că simpaticul profesor dela româneşti. Revista aceasta cere dlui ale aceluiaş scriitor. De-o fecundi
Cernăuţi, a cărui interesantă şi foarte T. M. din Craiova să-şi comunice tate mare fără a pierde prin acea
preţioasă comunicare dela congre numele şi toate lămuririle necesare sta din calitate, cum e obiceiui în
sul filologilor dela Cluj, o lăuaăm pentru publicarea versurilor trimise. general, dl Agârbiceanu e între pu
în alt;, parte a revistei, ne atacă Toate lămuririle necesarei Aşa ţinii noştri scriitori de frunte, res
cu atâta lipsă de seriozitate. Ros- dar tinere scriitor, chiar dacă ver pectat în toate cercurile literare.
colind însă puţin supărarea dsale surile trimise redacţiei sunt bune, Asupra noului volum, romanul „Le
noi îi găsim o cauză mai adâncă: nu te încrede, şi nu da ca sigur că gea trupului“ vom reveni mai pe
dl Leca Morariu nu ne*o poate ele vor întră în coloanele revistei larg într’o cronică viitoare.
ierta, cum n’o iartă multora, că sim căreia le-ai trimis. Se prea poate *
patiile noastre literare — pe cari că le va înghiţi coşul. Căci „toate „Autologis poeţilor tineri“. De
de altfel le dovedim cu argumente lămuririle* nu ştii dacă vor satis mult sau poate nici odată literatura
— au trecut peste Vlahuţă, îmbră face pe domnul redactor în aceiaşi română n’a avut — îndeosebi în
ţişând şi frumuseţile tinere ale lite măsură în care l-au mulţumit ver poezie —atâtea talente tinere, tot-
raturii noastre, ca Blaga, de pildă. surile. Se prea poate că tu tinere atâtea nădejdi de viitor, ca acuma.
Scriitorul şi omul de ştiinţă pe care scriitor eşti greco-catolic. iar redac Reviste noui şi noroade fragede
l’am cunoscut aici şi a cărui muncă torul, ortodox sau neolog. Ori tu aie avântului şi tineretului nea-
o apreciem, se bate astfel în cap eşti ortodox, iar redactorul e de rit- stâmpâr.lăuntric, apar mereu aproape
cu principiile lui literare şi lin spaniol. ori simplaminte tu eşti creştin în fiecare lună altele.
gvistice. Dupâce anunţă sentenţios iar redactorul ateu. Nume noui de scriitori tineri se
ca gramatica trebuie să fie pururea S; poaţe însă întâmpla şi alt fel. semnalează iarcenaclurile şi revistele
atentă la literatura care creşte şi se Anume tu să dai amănuntul că eşti literare îmbrâţişază tot mai mult,
îmbogăţeşte sub ochii ei, se închide admirator între alţii, al lui Rlaga, generaţia tinără, Acum se anunţă,
în turn de fildeş în faţa operelor iar redactorul să se proştearnă în că frumoasa şi răspândita bibliotecă
literare care deschid isvoare noi de faţa operei lui Victcr Eftimiu. Sau „Sămânătorur din Arad va publica
simţire, isvoare cu adânci răsunete invers. Amănuntele nu interesează o antologie succinta a poeţilor ti
chiar în "folclorul pe care dsa îl decât pe redactorii revistelor. neri, care va fi întocmită de doui
roscoleşte cu atâta hărnicie. Concluzia: tinere scriitor, când dintre el, anume Zaharia Stancu şi
* începi să-ţi pui simţirea pe hârtie Radu Boureanul. Prin aceasta, bi
„Toate lămuririle...“ — Ne în să ai întocmit un tablou amănunţit bliotecă dela Arad face un gest în
chipuiam că în marea lor majori cu „toate lămuririle necesare“ pe ţelegător iar tinerii scriitori o lu
tate sunt răutăţi abil plasate învi care să-l supui examinării dlui re crare utilă.
nuirile ce se aduceau revistelor dactor al revistei la care vei trimite
literare româneşti că sunt dom nate tu cercările tale, cu cel puţin două SCRISORI DELA REDACŢIE
de un spirit de intoleranţă multiplă. luni înaintea manuscrisului. Căci să
Unele erau acuzate spre pildă că nu crezi că ai de-a face cu un sim Vucu Ananie. Am primit banii.
nu poate să străbată în coloa plu cazier judiciar. Cazierul literar Romulus Fabian preot. Am pri
nele lor un poet care a făcut odată e mult mai sever. „Lămuririle“ tale mit banii.
în viaţa lui versuri fără rimă, sau vor fi cortrolate strict din punctul Iuan Graţiana. Am primit banii.
invers; altele erau ţintuite la stâlpul de vedere al veracităţii lor, şi nu Mai aveţi de plată încă 60 de lei
oprobiului pentruca nu pot avea mai astfel vei putea întră — în caz pe anul acesta.
niciodată un cuvânt bun despre o că lămuririle corespund — în be Direcţiunea băilor Herculane.
carte care nu e semănătoristă, oii curile literaturii române. Dar în Adresaţi-vă dlui prof. Sextil Puş-
poporanistă, ori umanitaristă, după acest caz cât vei trăi, vei fi cel pu cariu, la Universitatea din Cluj.
