Page 2 - 1926-18-19
P. 2
ANUL X. CLUJ, 9 MAI 1926 NUMĂRUL ÎS
cosinzean;
R E V I S T Ă L I T E R A R Ă S Ă P T Ă M Â N A L
DIRECTOR: * * ABONAMENTUL; * * BIROUL:
SEBASTIAN BORNEMISA * 300 LEI ÎN ŢARÂ — 600 ÎN STREINÂTATE * PIAŢA CUZA VOD
CENTENARUL ROMANTISMULUI
de AUREL DECEI
Când cade în lacul Apusului o sistemizat, în teoria identităţii, din niţi de lirism şi de artă“. (His
Idee, cercurile concentrice îşi risipesc elementelefurnizate de Kant şi Fichte. du romantisme). Aci nu a
undele^print?o forţă mecanică, până In cupa unei „Lebensphilosophie“, concretizată această efervescenţ
în cele mai îndepărtate scorburi. care să păşească alături de arhaica măvăratecă întrun sistem filo
Primăvara aceasta a adus epave „Weltphilosophie*, au fost ameste ci ideologia ei s'a revărsat în
franţuzeşti, făcându-le loc în revis cate Arta, Filosofía şi Religia, cele artistice. însăşi aici-inspiraţia
tele noastre, dovedind din nou că, trei domenii mai cercetate de specu ca lanus cu două feţe,: titan
pentru noi, — ab occidente lux! E laţiile „geniilor“, vremii. Că Ro copilărească. V. Hugo e exei
vorba de serbarea aniversării Ro mantismul a avut aci o extensiune cel mai caracteristic. In Ue-de-F
mantismului, care, spune-se, ar fi excepţională se poate demonstra şi — căci şi de astă dată tradi
împlinit frumoasa vârstă de 100 de prin faptul că libertatea politică, centralizat aci toate forţele —
ani... Dar înseamnă să ignorezi prin din care a ţâşnit unirea Reichului, mantismul a rămas o spumă a
cipiul evoluţiei, când spui că la 1826 este o achiziţie a Romantismului. cratică, la suprafaţă, n’a zg
a luat fiinţă un curent literar inedit, Apoi şi din alte consideraţii îşi re societatea.
botezat Romantism. Nicio parte din vendică Germanii Romantismul oa lot astfel s’ar putea vorbi
istoria spiritului uman nu poate fi o concepţie prin excelenţă germanică. Romantism englez, contimpon
încorsetată între două date fixe. Nici Lor le lipsise un mijloc de exprimare celelalte, sau, ca realitate liU
Romantismul, care, ca şi Antichitatea propriu. Clasicismul, reînviat de existent în epoca elisabetană,
şi Renaşterea, de pildă, a fost o Francezi, eră de provenienţă latină. Shakespeare. Sau de unul il
epocă complexă, de viaţă nouă şi In literatura romantică se cântau tot atât de puternic ca structi
de forme noi, nu îşi are cronologia pădurile de brazi, nu laurii şi por conţinut. Ba acesta din urm
sa. Dacă e considerat, cum se face tocalii, ceţurile nordice, nu azurul temeiul unor cercetări mai re
de către unii, ca antipod al clasicis Sudului, pe urmă evul mediu, din care, reiese că ar ţi o eflorescentă
mului, atunci i se pot găsi imprimate în opoziţie cu civilizaţia Grecilor, ninică, nu o împortaţie teuton
primele urme în aberaţiile artistice sondara o mai intensă şi mai atrac Nu am avut de gând să pr
ale cutărui barbar asiatic, faţă de tivă viaţă sufletească: misticismul. o teză, ci să trasăm câteva li
Hermesul lui Praxiteles, sau în opera Cel mai mare poet romantic german, orientare.
şi viaţa lui Tasso, faţă de Ariosto. Novalis, e un nwstic magic. Aşa cum Jinând totuşi seama de or
lotul constă în .valoarea ce i se fuseseconcepuCRomantismul german, naţional al tuturor, ne pare a
acordă noţtunei„clasic" şi „romantic“. nu anticipă sentimentalismul şi pesi mantism a existat de când a îi
Prin Romantism însă sejnţelege mismul, în care a deviat prin uzaj; omul să se înalţe pe aripile ri
t
ceva mai mult. Nu e numai o şcoală răzimat pe trecut, dispreţuind pre hrăniie de o experienţă sentimi
literară. In Franţa da. In Germania zentul, care pentru spirit nu ate mai bogată şi mai complexă,
nu. Aici, prin eficacitatea cu care a importanţă, s/redelul minţii căută să o descătuşare a spiritului din
pătruns în masele sociale, maschează scruteze castelele fericirii cosmice matismul mortificator. Evoluăi
o nouă atitudine în faţa vieţii. O clădite în viitor. contenit şi prinzând conturul
mişcare universală, care a sfărâmat Dincolo de Rin s'a transplantat mai precise, acest sâmbure,
lanţurile întemniţării sufletului, a prin intermediul d-nei de Stael. In cu naşterea veacului al XlX-le\
imaginaţiei şi chiar a cugetării. Duş- franţa, romanticii erau nişte „tinere crăpat şi el ochii, arătându-
mămndu-se cu raţionalismul francez, bande cari luptau pentru ideal, poezie toată splendoarea noutăţii. Ofe
Romantismul se afirmă ca prepara şi libertatea artei“, — după Gautier, şi autentică creaţie a urmat c
torul substanţei spirituale“ a po care recunoaşte că pe timpul acela deşteptări, lăsând timpurilor c
m
porului german. Deci nu numai o „un suc de viaţă nouă circulă im strucţie asemănătoare cu o
şcoală literară, adecă o modă, ci e petuos. Toate încolţeau, toate cloco catedrală gotică.
un sistem filosofic. Schelling l-a teau, toate scăpărau... eram înebu-