Page 13 - 1926-20-21
P. 13
23—V. 1926 ---------- C O S I N Z E A N A '| mir í. i ■ ■ „i.—. ■ Pag. âlâ
ewsch de cătră Copeau si Crouè Ghibericon, M. Şte/ănescu, Potcoavă, Simplificată la liniile ei princi
în care dl Neamtzu Ottonel a avut VasilescuPotoroacă, etc. Mai înşiruim pale, aceasta e activitatea teatrului
o desăvârşită creaţie a Bătrânului linia sobră, din jocul dlui D. Psatta nostru naţional. O activitate care de şi
Karamazov. Puternica satiră socială care ştie fi şi furtunos în rolurile din are de îndurat nepăsarea publicului
îmbrăcată într’o tehnică impecabilă Fraţii Karamazov sau în Demonul, şi greutăţile tehnice dintr’un oraş
„Doctorul în dilemă* a lui B. Schaw apoi nuanţele delicate ale jocului de provincie, e harnică şi rodnică.
ne-a purtat prin miezul frământă Dnei Jipescu Hodoş, precum şi prea Numărul premierelor precum şi suc
rilor teatrului modern, reliefând frumoasa „Bunicuţă“ a dnei Aura cesul multora dintre ele, arată şi
mereu probleme peste probleme Fotino din frumoasa aventură. „Cu destoinicia direcţiunii cât şi acea a
sufleteşti. Piesa inedită a dlui vinte bune pentru dnii Voicu şi actorilor. Deşi departe încă de ide
Peretz, „Prăbuşirea“, deşi lăudabilă Dimitriu. Dacă am voi să încrestăm alul unui teatru cu adevărat dedicat
în intenţii a însemnat mai puţin totul, ar însemna să mai umplem artei pure, teatrul nostru a trecut
decât s’a crezut şi s‘a aşteptat, pe cel puţin o pagină. Cei cari nu sunt peste faza dibuirilor şi înaintează
când Jrena* tânărului Adrian Pascu pomeniţi deşi poate ar fi de ce, să nu pe-un drum propriu şi sigur. O scu
a cucerit prin sentimentalismu-i cam se supere. Increstând mai mult după turare înceată — căci dictează şi
îndulcit prin familiaritatea-i caldă memorie, aceste lipsuri poate sunt jus publicul — de tot ce e contrafacere
şi mai ales prin rolul dlui Stănescu- tificate, semn că jocul lor n’a lăsat în şi moft teatral, se obsearvă. Inchi-
Papa. Suflet romantic, dl Bârsan a noi urme distincte. Intre elementele ti zându-şi stagiunea a şaptea, teatrul
şters praful si de pe lucrările altor nere am rotat talentul dnei Jeni naţional din Cluj va păşi cu în
şcoli literare căzute în disgraţia Rădulescu în „Controlorul vagoa credere în cea de-a opta pe care
lumii moderne şi ne-a dat într’o nelor de dormit şi mai nou în comedia am dori-o din ce în ce mai serioasă.
montare fastuoasă, întâiu romantica de închiderea stagiunii, PraJ în ochi . Tcofil Bugnariu
u
dramă a lui Hugo Ruy-Blas şi-apoi
satira socială, în care e rezumat
stilul de viaţă şi gândire al unei
epoci întregi, vestita Nuntă a lui
Figaro de Beaumarchais. Dacă în
tâia n‘a fost ca interpretare la înălţime,
Nunta lui Figaro, prin dl Şt. Bra-
borescu şi Dna Jeana-Popovici- \oina
a stors admiraţia noastră. »Poves
tea de iarnă“ a marelui Schakaspeare
a fost o alegere fără noroc, în schimb
Papa Lebonnard piesa —am zice a
— micului (păstrând proporţiile)
lean Aicard, a rămas un moment
culminant al stagiune!, mulţumită
jocului măiestru al dlui Zaharia
Bârsan neobositul director, care anul D r . phil. N. Tcaciuc : Heinrich ¡Heine in der rumänischen
acesta a apărut destul de rar pe Literatur. Cernăuţi, 1926
scenă. Creaţie vrednică de numele
şi arta dsale, Papa Lebonard a fost
un nou moment de verificare a re Heine, ca aproape toţi romanticii, lutată cu o bucurie deosebită.
surselor dsale artistice. Neobosită, a călătorit mult. Cartea d-lui doc Insă trebuie şi cântărită.
dna Olimpia Bârsan apărând Jpe tor în Filosofie N. T. vrea să poves Ci, când o pui la cântar, cu toate
scenă la intervale dese, când în tească lumii primirea ce i s’a făcut cele 80 de pagini ale sale — care
comedie când în dramă, a avut autorului acelor bătăioase Reise- cuprind o Prefaţă, o Introuucere,
momente de artă superioară în An bilder, în literatura noastră. Titlul apoi partea centrală, studiul propriu
tonia — piesa care a făcut serie, a nu anunţă alceva. Deci un studiu zis: Traducătorii români ai lui Heine
lui M. Lengyel, şi care e şi ea între de literatură comparată. şi Influenţa lui Heine asupra lite
succesele cele mai mari ale stagiunii Ce răsunet a avut literatura fran raturii româaeşti, pe urmă o închei
— şi în Madame Sans-Gène a lui ceză în cea românească se ştie des ere, Bibliografie şi un substanţial
V. Sardou. De valoarea acestei din tul de bine. Cărţile solide, a lui N. Indice de nume — se înaltă repen-
urmă a fost şi drama ultimă a sta Apostolescu : L’ influence des ro tin, sub povara măsurilor, cu uşu
giunii La pândă de P. Frondaie. mantiques français sur la poesie rinţa unui fulg, Căci nu e un stu
Reluările au fost dintre cele mai roumaine, şi a d-lui Ch. Drouhet: diu serios documentat, cum s'af
reuşite, îndeosebi pentru dramă. Vasile Alexandri şi scriitorii fran aşteptă dela un dr. cu şcoală nem
Pentru o descordare a nervilor, cezi, aruncă proecţii luminoase pe ţească. Pare a fi o nepretenţioasă
între piesele pline de frământări drumul ce l-au făcut ideile şi sim lucrare de seminar, compusă conş
sufleteşti s'au presărat şi piese ţirea franceză, într’o epocă anumită, tiincios din fişe suficiente; însuş
uşoare, comedii de moravuri dar până la noi. Se ştie că şi literatura autorul spune că se vede silit să
mai ales de situaţii. Talentele de germană a înrîurit asupra celei du tipărească „manuscrisul, care fusese
comedie s’au achitat în mod stră nărene ; dar cum pe mare ştii că isprăvit în anul 1913, cu neimpor
lucit de nădejdile puse în ele. In dincolo de linia zării există pământ tante schimbări şi fără consideraţie
frunte a stat neîntrecutul Stănescu- şi totuş nu 1 vezi, tot aşa în această la publicaţiile mal recente.“ (pg. 3).
Papa. dna Jeana Popovici \oina şi privinţă nu avem nimic precizat. Că a scris-o pentru membrii semi
dnii Braborescu, Mihăilescu Brăila, Deci cartea d-lui N. T. trebuie sa- narului unde şi-a „susţinut-o“, reiese
