Page 14 - 1926-20-21

Pag. 214 C O S I N Z E A N A 23—V. 1926

şi din Introducerea, în care arată CRONICA MUZICALA
sumar şi foarte simplist, re'aţiile FLORI DE-O ZI
poporului nostru — dela imigrarea DELA OPERĂ
saşilor (sec. XII) cu poporal, cul­
tura şi civilizaţia germană, subliniind Conferinţa 1. P. S. Alexandru Ni-
contactul, mai adânc, din veacul Soarele, înainte de a apuné, îşi eolescu, Episcopul Lugojului, în mij­
trecut, iniţiat de junimişti, împreună mai arată încă odată bogăţia luminii, locul frământărilor de tot felul, dar
cu toată (s’o credem?) opera de printre norii ce-1 încercuesc. Către mai ales politice ale Clujului, a fost
traducere din scriitorii nemţi. Con­ sfârşitul stagiunii Operei ne-a fost o oază de linişte binecuvântată şi
secvent scopului pe care căută să-l rezervată o surpriză: Florica Cris- de curată înălţare sufletească. Dru­
atingă, în secţiunea: Traducătorii, toforeanu. In zilele de început de mul chemării sociale a femeii în
înşiră pe toţi (o credemI) aceia care vară, în loc de lungi opere wag­ mijlocul societăţii atât de lacome şi
au cercat să redea poesii de ale neriene — cum e obiceiul aici — de materialiste de astăzi, a fost pro-
lui Heine în sonora limbă româ­ s’a cântat Carmen, 7osca şi Madam ectat alb şi luminos printre noianul
nească, şi,... înşiră-te, mărgărite, Butterfly, cu iubiri aprinse şi cu patimilor şi nevoilor omeneşti, prin
pe lungi fire plictisite, prin ceata o muzică îndestul de facilă. marile şi multele pilde din viaţa
trădătorilor lui Heine — căci însuş In toate trei, protagonista, cu pu­ femeilor virtuoase şi mari prin muncă,
dr. N. T. recunoaşte că e greu să teri suverane asupra vocii, cu un bunătate şi virtute. Glasul blând şi
traduci într’o limbă romanică un joc de scenă de trei ori nuanţat, a radiator de bunătate al P. S. S. a
Lied — până la St. O. Iosif. Până cântat magnific. Vocea, de mezzo- făcut să vibreze tremur cald în
aci citase câte o strofă, rezumase soprană, cu înt'nse registre de al- inima ascultătorilor săi. Pornind
câte o biografie : atât. Pe Ios f îl tistă şi soprană primă, educată cu în conferinţa sa dela începuturile
1
aşează pe cel mai ridicat piedestal pricepere, are magia seducţ unii. Din creştinismului, care a înălţat fe-*
şi-l citează: temperamentu-i complex şi meri­ meea până peste „cerurile ceru­
dional, a împrumutat ţigăncii iu­ lui", căci însuşi Dumnezeu fiul s’a
Glas de primăvară, blând, beţe a lui Bizet infinite colori pro­ îatrupat din umila fecioară Maria,
Tainic mă ’nfioară... prii, făcând ca sub convenţionalul şi spunând că „precum spiritul
Sboară 'n depărtări, curând, notelor să vibreze un sufiet din sfânt e inima mistică a bisericii,
Dulce cântec, sboiră ! soare şi din umbră. In Tosca, deşi femeea e inima mistica a familiei
calităţile vocale au subliniat-o just, şi a societăţii“, cu o căldură co­
La căsuţa unde ’n şir totuşi nu a inspirat acea duioşie municativă P. S. S. a arătat că fe­
Râd flori răsfăţate, nobilă, distinsă de actriţă romană; meea a pornit la muncă grea a îm­
De-i zări un trandafir, în actul II glasul ei nu a putut redă păciuirii sufletelor şi la reformarea
Spune-i sănătate ! satisfăcător amploarea dramatică în lunii pe terenul religios şi moral.
unele pasagii. In schimb sărmana Conferinţa a fost bogată în date
şi se trudeşte să exlice frumuseţile Cio-cio-san, interpretată cu o sub­ cari au evidenţiat din belşug această
arcane ale acestei tălmăciri. Dar: tilitatea unei ramure de cireş, pic­ activitate socială a femeii. Congre­
(x nlhilo, nihil! Apoi, în capi­ tată de un japonez, a mişcat mai gaţiile religioase, instituţiile de edu­
tolul care s’ar cuveni să fie cel mult, tragedia interioară, fără dese caţie, instituţie culturale, spitalele
mai complet construit: Influenţa, isbucniri epice, a cizelat-o printr’o şi tot felul de alte opere de ca­
e şi mai supe.ficial. Scotoceşte prin­ perfectă identificare cu rolul. Impre­ ritate, apoi munca de ridicare a
tre câţiva dintre poeţii noştri, care sia e aceasta: nu e o cântăreaţă fe­ claselor muncitoreşti aducând pa­
au afectat un filogermanism, şi gă­ nomenală, cum susţin unii, însă are cea şi fericirea pe pământ şi alte
seşte câteva indicii foarte bine ex­ toate atributele unei mari cântăreţe. şi alte momente strălucitoare din
plicabile prin liricitatea primordială activitatea femeii, au subliniat
a lor, peste care s'a altoit mlădită * frumos chemarea şi drumul pe care
poeziei poprale, la Heine. O pură e chemat să muncească sufletul sen­
coincidentă. In zadar zoreşti să gă­ Un alt eveniment muzical deosebit sibil al femeii. Cu misiune maternă
seşti exemplificări, căci nu te con­ de important a fost Concertul Fi­ cu desăvârşire şi pentru deaproa-
ving asemenea p3S2gii: „şi acesta larmonicei „Gheorge Dima“, care pele, activitatea femeii îmbrăţişează
(Coşbuc) trebuie să aibă o bună are o existenţi de şase ani, dar astfel famili, neamulu’, lumea. —So­
parte de înrîurire din Heine* (pg 69). n’are un trecut. Păstrăm aprecierile cietatea „Reuniunei Sfintei Marii“
In acest c h i b i e t u l Heine, exi­ pentru timpul când vom constaiâ prin chemarea în sânul ei a P. S.
lat din patria de naştere, negăsin- o linie în creştere, pe care o spri- S. Episcopul Lugojului, a făcut un
du-şi-o nici în Franţa, e maltratat jinesc promisiunile. act frumos şi folositor.
şi la noi. Ciocn ndu-se cu d. N. T., Aurel Decei *
echipat ca istoric literar şi crjtic Scotocirea Iui Faust. — Mo­
estetic, e nevoit să se resemneze ravuri rele, dispreţ faţă de religie:
şi să se retragă de pe tărâmurile iată cu ce fel de atribute e zugră­
unde sunt inspectate aşa de cu bă­ vit Faust adevăratul Faust, înti’o
gare de seamă toate amănuntele şi cărţulie a epocii. Căci Faust a trăit
unde nu se poate intui ceva de an­ şi a fost contemporan cu Melanch-
samblu, aşteptând o soarte mai ton, şi a făcut magie la Cracovia
bună. şi la Ingolstadt. Numele său figu­
Aurel Decei
rează în registrele Universităţii din
Wittemberg: Iohann Faust din Miihl-
beig. Fără alte notiţe despre viaţa