Page 15 - 1926-20-21

23—V. ------------------------------------ ------- C O S I N Z E A N A - - - - - - - - Pag. 215

l u i : şi aceasta contribui ia răspân­ naţional a lăsat urme dstul de linii extrase din reviste olandeze,
direa în popor a credinţei că Sa­ bogate. Memorii multe şi mai ales arată putinţele de popularizator şi
tana l-ar fi dus în iad. Primul ano­ cele două lucrări vaste de no­ de recomandator, care s’au dovedit
nim lansează povestirea precum tare zilnică, extinse în mai multe a fi bune, şi cu traducerea „Balco­
urmează. Titlul e cam lung (răs- volume, datorite, una marelui is­ nului“ de Heiberg. Astfel operele
gâirea vremii!) însă semnificativ: toric N. Iorga iar alta harnicului complete ale lui Obstfelder (3 voi.:
„Istoria Domnului Iohann Faust cel Const. Chiriţescu. O istorie obiec­ Poezii, Teatu, Nuvele) nu putem
mai celebru mag şi văjitor. Cum a tivă, definitivă care să cuprindă în decât să le aşteptăm cu nerăbdare,
încheiat legătura cu dracul pentru linii largi de sinteză întreagă epopeea căci, se pare că drumurile literaturii
un timp nehotărât, al căror stranii acestui răsbsiu măreţ prin suferinţele scandinave, nouă ni s’au închis prin
întâmplări a fost el în acest inter­ şi biruinţele Iul, încă nu avem. Vremea statuia lui Ibsen.
val spectator şi actor până ce şi-a puţină care s’a scurs dar care to­ Tot Flamura mai aduce pe tapet
primit însfârşit bine-meritata răs­ tuşi pare de multe ori sporită, dela o problemă interesantă; publicarea-
plată.“ Culeasă şi tipărită în cea acest cataclism, n’a deschis încă rea, în editură proprie, a unui şir
mai mare parte după scrierile sale perspectiva clară a întregului, de­ pe care-1 dorim fără sfârşit — de
găsite după moartea sa spre a sluji părtat, sub unghiul căreia să fie cer­ „traduceri din autori străini, absolut
de groaznic exemplu şi credincioasă cetată istoria răsboiului nostru. Ma­ necunoscuţi la noi, şi a căror pubi-
dojană tuturor oamenilor trufaşi, terial mult se alătură încă mate­ care va fi însoţită de studii şi in­
semeţi şi nelegiuiţi.“ Sf. lacob IX: rialului cunoscut. Feţe noui se formaţii bogate... lucrări în versuri,
„Plecaţi-vă în faţa lui Dumnezeu şi desvelesc şi se reamintesc momente proză sau teatru, din scriiitorii scaj-
resistaţi diavolului şl el va fugi de puţ n băgate în seamă. Când vremea dinavi, polonezi Italieni, olandezi,
voi.“ In această primă şi ingenioasă va aduce în matca ei tot mai multe date etc.“
povestire tipărită de G. Spies, Faust sigure şl când viziunea războiului va Sperăm că îa ceeace priveşte tra­
e asemănat cu Titanii. O înaltă flutura doar undeva departe în a- ducerile vor fi selecţionate, nu în­
râvnă de a cunoaşte „natura mis­ mintire, atunci se va scrie şi această grămădite de mântuială şi din cu­
terioasă şi în plin miez,“ împreu­ măreaţă pagină de istorie. Albine piditate pecuniară; vor fi făcute de
nată cu o dorinţă nemărginită de lucrătoare, istoricii vremurilor noa­ oameni care au metru de măsurat
a trăi îl face se încheie pactul stre au datoria să adune cât mai orice talie de scriitor universal. Pe
cu diavolul care, dupăcum se arată curând şi cât mai multe din aceste urmă pentru iniţiarea artistică a ci­
pe o inciziune strălucită a vre­ date. Cartea dlui dr. Vasiie Bianu titorilor „se vor tipări“ tot acolo
mii, îi apare înainte măreţ, irezis­ se alătură cu cinste lângă cărţile „studii relative la marii pictori ai
tibil: iar Faust se odihneşte solemn de acest fel ale dlui Iorga şi Chi- omenirii“.
într’un fotoliu pe o catedră cu pă­ riţescu, şi prin larga îmbrăţ şare a Instituirea premiilor de câte 5000
rul alb căzându-i în şuviţe pe spate, articolelor referitoare la războiul Lei pentru proză şi poezie e un
cu o beretă roşie, înfăşurat într’o nostru, de prin ziare streine şi ro­ semn de bunăstare cu care puţine
manta care ii coboară până la ge­ mâneşti precum şi de prin reviste, din revistele noastre se pot lăuda.
nunchi; în nişte eleganţi pantofiori. formează chiar o complectare a Cu aceste şlefuiri şi îmbunătăţiri,
Imprejuru-1 o pădure de cărţi de acelora. Scrisă într’un stil curgător revista „Flamura“ îşi va câştiga de­
teologie, de alchimie, de magie; ea se ceteşte cu plăcere. sigur un prim loc printre periodi­
una aruncată jos, cu teribilul semn * cele noastre. Crearea unei edituri
al tretragramei: iar sub căminul Flamura literaturii olteneşţi în proprii (un început în acest fel îl
afumat, luminat slăbuţ de o lan­ razele soarelui aprins dela| Craiova, şi are) după model apusean, sau
ternă, un ceas de nisip alambicuri agită falduri tot mai colorate, tot după modelul „Vieţii Româneşti“ e
şi retorte şi lichidele misterioase mai vii, câştigând în amploare, ră- un gând fericit. De nu s’ar vlăgui
într’un frumos contrast cu recea mânându-i totuşi să cucerească pro­ în para avântului tinerilor flamurişti.
seninătate a unei bucăţi de cer vi- funzimea. Se pare că vechea capi­
sibilă printr’o monoforâ gotică pe tală a vestiţilor boieri Craioveşti
care vicleanul figurant se complace vrea să întreacă alte oraşe de cul­ B I B L I O G R A F I E
s’o aşeze în păretele camerei de tură — neglijând oleacă glasul tre­
studiu. Iar demonul poartă numele cutului — întorcându-şi privirile CĂRŢI
care i-a obosit aşa de mult pe fi­ spre co’ţurile cele mai inexplorate
lologii nemţi: Mephostophiles. (După ale Europei. „Năzuiuţa“ = Spania şi Ed. „Cartea Românească“ Bucureşti.
rev. italiană Vita Nova.) Portugalia ; „Flamura“ = Scandina­ V. Militaru: Stropi de rouă —
* via. Fireşte, acestea sunt numai două versuri — Lei 35.
însemnări din răsboiul Româ­ note esenţiale. Tinerii, pe umerii P. Diaconescu: Dialoguri popo­
niei mari se chiamă masivul voium cărora se proptesc aceste două re­ rane Lei 25.
ai dlui colonel Dr. Vasile Bianu viste, gustă cu îmbelşugare din lite­ Lioiu Rebreanu: Apostolii — co­
apărut nu de mult îa editura clu- raturile streine, rămânând, sau că­ medie — Lei 30.
jană „Ardealul“. Sunt în el notele utând să rămână Români; căci, dacă Dr. V. Teodoru: Primul ajutor
zilnice ale unui suflet îngrijorat, n’ai o structură de fier, adaosurile medical Lei 40.
prins învârttjul râsboiului şi care te diformează, stilul capătă lustru Guy de Maupassant: Strigătul de
a observat atent şi s’a interesat de de hibriditate, ceeace, uneori,' n’o alarmă: „Minerva“ Lei 9.
întreagă mişcarea marelui nostru poţi acoperi în deajrns. A. Strindberg: Nuvele Lei 5.
răsboiu, urmărind zi de zi atât fap­ Dl Marcel Romanescu continuă Al. Dumas-tatăl: Maistrul Adam
tele văzute, cât şi adunându-le din opera de iniţiare în literaturile scan­ Calabrezul Lei 9.
ziare sau reviste. In istoriografia dinave ; norvegă, olandeză. Un eseu Ouida: O frunză în vijelie Lei 6.
românească răsboiul marelui ideal asupra lui Sigbjdrn Obsfelder, câteva St, C. lonescu: Sonerii electrice.