Page 9 - 1926-20-21
P. 9

23—V. 1926 -----------------------------  ----------- C  O  S  I N  Z  E  A  N  A  - - - - - -   Pag. 209


      repede  în  sus  pe  scări,  astfel  că  voie  de  bani  şi  că  avem  bani  sufi­  din pieptul lor strigăte asemănătoare,
      n’ara  mai  avut  plăcerea  să  constat  cienţi  .chiar  acuma  dispun  de  un  îmi  înch’pui  tovarăşilor  Iui  Columb
      impresia  ce  satisfacţie  şi  mulţumire,  cek  de  căteva  zeci  de  mii“  şi  vâ-  când  au  văzut  de  pe  corabie  pă­
      produsese  bacşişul  meu  asupra  por­  râsem  mâna  în  buzunar  să-l  arăt,  mântul.
      tarului.                            ceeace  însă  n’a  fost  nevoie,  deoa­  Ce  a  mai  fost,  cu  greu  aşi  putea
        Familia  doctorului  ne-a  primit  cu   rece  blondina  era  destul  de  deli­  descrie.  Destul,  că  în  seara  zilei
      toată  ceremonia,  şi  cu  respectul   cată  ca  să  nu  mă  expună  să-mi  următoare,  a  trebuit  să  ne  întoar­
      gradului poziţiei noastre sociale.  rescunosc neadevărul spus.          cem  la  Darniţa  tot  pe  jos,  deoarece
        Om  cult  şi  cu  mult  bun  simţ,   îmi  dăduse  aceşti  bani  nu  pentru   eram  şi mai  calici  decât atunci când
      doctorul  şi  familia  lui  păstrară  tot  mine, ci pentru toţi ceilalţi. Se vede,  plecasem.  Purtam  însă  trofeele  unui
      timpul  o  rezervă  discretă  asupra  că  eu  îi  câştigasem  mai  mult  în­  ospăţ,  în  dopuri  de  sticle,  flori  us­
      situaţiei  noastre  materiale.  Astfel,  crederea.                      cate  la  butonieră  şi  gustul  acru
      am  fost  trataţi  tot  aşa  ca  şi  când   In  sfârşit  pe  la  oarele  trei  dimi­  amar  în  gâtlejuri.  Luni  de  zile,  ne
      ne-am fi prezentat în cele mai cere­  neaţa,  ne-am  luat  rămas  bun  şi  închinaserăm  la  un  copeic  şi  neîn-
      monioase  ţinute.  Logodna  a  decurs  am plecat.                       chipuiserăm  un  vis  de  nerealizat  o
      admirabil.  S’a  beut  chiar  şi  şam­  Deastădată, am văzut, că toţi prie­  Ecaterină  —  doar  unii  mai  curajoşi
      panie,  —  da,  da.  nu  trebue  să  vă  tinii  mei  aveau  feţele  gânditoare  şi   încercau să ţeasă visuri câte şi câte
      mire.  Cred,  că  aţi  înţeles,  că  n’o  mâhnite.  Coborând  treptele,  a  în­  şi-ar mai cumpăra, dacă........ ar avea
      plăteam  noi.  S’a  mâncat,  s’a  beut,  căput  şi  în  vorbe  îngrijorarea,  că   o  Ecaterină  —  şi  acuma  cheltui-
      s’a  dansat.  Nici  n’am  ştiut  cum  a  ce  ne  facem  cu  cerberul  de  portar.   serăm  o  avere  pentru  noi  în  vre­
      trecut  timpul.  Discret  —  cum  sunt  Eu,  care  aveam  un  secret  al  meu,   murile  acelea,  fără  să  ştim  cum.  O
      eu  din  fire  —  încercasem  oarecare  tăceam  chitic  ca  peştele  şi  zimbeam   începusem bine cu portarul.
      înţelesuri  cu  camerista  casei  (era  şiret de necazul prietinilor mei.  Cel  puţin  bietul  Furii,  şi-a  pierdut
      dată  dracului  rusoaica,  tinără,  fru­  In  sfârşit,  am  ajuns  la  locul  de   şi  jumătatea  de  monoclu,  fapt  care
      moasă  şi  cu  lipici),  dar  la  insis­  osândă.  Cerberul  supărat  decuseară   ne  indispunea  pe  toţi,  deoarece
      tenţele  mele  mai  asidue,  m’a  ame­  pe  noi  şi  indignat  că-1  trezim  din   pierdeam  mult  din  demnitatea  noa-
      ninţat  cu  chemarea  portarului,  care   somn,  apăru  mormăind.  Părea  şi   astră, fără sticla aceea care impunea
      era  soţul  ei,  fapt  care  mi-a  adus  de   mai  spătos.  Desch’se  poarta  cu  o   respect praporcicilor.
      astădată  în  minte  realitatea  pro­  izbitură  mânioasă  şi  îmi  părea  gata,   Am  fost  însă  destul  de  practici,
      zaică  pe  care  urma  să  o  trăesc  la   gata  să  se  repeadă.  Şi  avea  un   ca  să  nu  ne  mai  trâmbiţăm  întâm­
      plecarea  din  casa  aceasta,  jos  la   pumn  —  maică  Doamne.  începui   plarea  ceiorlalţi  dobrovoleţi.  cari  ar
      poartă.                             să-mi  pierd  de  altfel  calmul  şi  cu   fi  fost  foarte  încântaţi  să  ne  trân­
        Am  simţit  chiar  nevoia  să  mă  un  gest  larg,  în  vederea  tuturor   tească  caricaturile  în  „Gura  satu­
      consult  cu  unul  dintre  prietinii  mei,  prietinilor, întinsei portarului o banc­  lui“  singura  reprezentantă  litogra­
      asupra  măsurilor  de  de  luat  la  ie­  notă  dintre  acele  mototolite,  pe  cari   fiată a presei în Darniţa.
      şire,  pentru  evitarea  unui  scandal   le  primisem  delà  blondina  pentru   Au  urmat  după  aceea  vremuri
      cu  portarul,  când  deodată  îmi  aud  îndulcirea  vieţii  prietinilor  logod­  năcăjite.  Aţâţat  de  succesele  unor
      numele,  chemat  de  cineva  dintr'o  nicului  său.  Să  fi  văzut  mirare,  să   camarazi  pe  terenuri  femenine,  —
      cameră vecină.                      fi  văzut  mutre.  La  vederea  „Ecate-  m’am  apucat  şl  eu  să  bat  uliţele  şi
        Frumoasa  blondină,  deastădată   rinei“  (hârtie  de  o  sută  de  ruble.   parcurile Darniţei, dar mi-a mers rău.
      fericita  logodnică  a  prietenului  no­  Nici eu nu ştiam, că e aşa de mare)   Praporcicii  geloşi  de  succesele
      stru  comun  şi  prin  urmare  o  mem­  ochii  se  împăienjeniră  şi  mirarea  dobrovoloţilor,  puneau  la  pândă  pe
      bră  activă  şl  dispunând  şi  de  avere,   descleştă  toate  gurile  într’un  căscat  muscali  şi  unde-1  prindeau  pe  vre­
      a  societăţii  noastre,  mă  trăgea  de   uriaş  de  flămânzi  gata  să  înghită   unul  de  ai  noştri  vorbind  cu  o  ru­
      mânecă  într’o  cameră.  Am  rămas   „Ecaterina“.  Portarul  era  nedumerit,   soaică,  îl  luau  la  goană  —  sistem
      surprins,  trezindu-mă  în  camera  ei   scociori  prin  buzunare  cu  vădită  rusesc  —  cu  măciucile,  ca  în  pra­
      albă de fecioară. Un moment, m-am   bună  intenţie  să  ne  dea  restul  dar  voslavnica Rusie.
      crezut chiar eroul unei galante aven­  şi  cu  convingerea,  că  degeaba  căuta   Dar despre asta de altă dată.
      turi  de  dragoste,  dar  întâmplător   buzunarele,  deoarece  neam  de  nea­
      întâ'nindu-mă  cu  mutra  mea  într’o   mul  lui  nu  purtase  în  buzunare  o
      oglindă,  care  se  nimerise  faţă  în   sumă atât de colosală.
      faţă  cu  mine,  m’a  răcorit  repede  de   Căldura  mototolului  din  buzu­
      astfel de idei.                     narul  meu,  îmi  da  însă  fiorii  unei
        In  câteva  cuvinte  blondina,  du-   vanităţi  necunoscute.  Cu  un  gest.
      păce  îm  explică,  că  ea  ştie,  cum   de  miliardar  spusei  portarului  „pă-
      trăim  noi,  că  avem  greutăţi,  că  nu   s*reaz-o toată“.
      putem  primi  bani  deacasă,  etc.  şi   A  trebuit  să  mă  chinui  mult  cu
      în  acelaşi  timp  o  văd  scoţând  din-  tovarăşii  mei,  afară,  ca  să-i  luminez
      tr’un  sertar  al  mesei  de  toaletă,  câ­  şi  să  scap  de  pumnii  lor  strânşi
      teva  hârtii  pe  cari  mototolite  discret  grozav de indignaţi de gestul meu.
      în mână, mi-le întinse mie.           In  sfârşit,  când  le-am  arătat  la
        Natural,  le-am  primit  —  ba  bine,   lumina  unui  felinar  încă  patru  Eca-
      că  nu  —  protestând  energic  în  a-  terine  de  câte  o  sută  ruble,  şi  du-
      celaşi  timp  asupra  insultei  pe  care  păce  s’au  convins  de  realitate  pi­
      ni-o  face  şi  căutând  să-i  demon-  păind  fiecare  în  parte  bancnotele,
      ştrez,  că  noi  nu  avem  pici  p  np-  aceşti  Torni  necredincioşi,  au  scos
   4   5   6   7   8   9   10   11   12   13   14