Page 2 - 1926-22-23-24
P. 2
ANUL X. CLUJ, 13 IUNIE 1926 NUMĂRUL 22-23—24
I I
COSINZEÂNA
R E V I S T Ă L I T E R A R Ă S Ă P T Ă M Â N A L Ă
DIRECTOR: * * ABONAMENTUL: * * BIROUL:
SEBASTIAN BORNEMISA * 300 LEI ÎN TflRÎ — 600 ÎN STREINÂTATE * PIAŢA CUZA VODĂ 16
T I N E R I M E A M U N C I T O A R E
DE
I. AGÂRBICEANU
Odată cu adierile primăverii, cu ţinut cu succes: chiotele lor de bu străin, înaintaşii studenţimei de azi,
întâiele zile senine încălzite de soa curie, feţele transfigurate de fericire, erau slujitorii evangheliei muncii,
rele tinăr, de v’ro doiu trei ani ce tinereţa lor biruitoare, cât de mult a pregătirii temeinice pentru cariera
tăţeanul Clujului întâlneşte, în par se deosebeşte de uşoara satisfacţie ce şi-au ales’o, ca şi pentru vieaţă.
curile oraşului, în cimitir, pe stradele sau de încruntate îndârjire după ce Energia şi cuminţenia părinţilor,
dela periferii, tot mai mulţi tineri au spart un rând de geamuri în ţărani în cele mai multe cazuri, in-
cu cartea în mână. cutare demonstraţie naţională ! tervenia la vreme când odrasla
Unii citesc cu glas tare, plim- Parcă sunt alţi oameni, alţi ochi, lor se dovedea refractară cărţii: îi
bându-se, alţii, şezând pe un colţ altă espresie a feţii, altă bucurie ! luau dela şcoală şi-i duceau la
de bancă, cu cartea inclusă, medi E satisfacţia muncii reale pe care coarnele plugului ori la paza vi
tează asupra celor citite, recapitu au săvârşiţi’, e simţirea şi conşti telor.
lează, şi, într’un târziu, deschid din inţa propriei valori, e manifestarea Aceşti părinţi ţărani, cari mun
nou cartea sau însemnării. adevăratului curaj al vieţii, e înce ceau încordat din crăpatul zorilor
Adeseori, doi sau trei, plimbân- putul de limpezire a drumului care până în înnoptate, nu înţelegeau ca
du-se discută împreună materialul, duce la adevărată biruinţă. copiii lor daţi la şcoală să nu facă
sau unul citeşte şi ceilalţi ascultă. ispravă, când fraţii şi surorile ră
In zilele mai calde i-aţt putut în * ♦ * mase acasă lucrau în rând cu ei.
tâlni în împrejurimile oraşulai, pe pa
jiştea verde, subt umbra abea Înfi Acest dor şi început de muncă e Nu înţelegeau să trăiască fără de
ripată a frunzelor fragede de prun, un spectacol care, după război, abea muncă, sau într’o zadarnică sfor
cufundaţi în aceeaş pregătire a ma de vr’o doi ani se înfiripează subt ţare neproductivă.
terialului din care aveau să fie exa ochii noştri, trezind nădejdi noui Vreme de peste un veac centrele
minaţi în curând. în suflete. noastre şcolare au fost stupini pline
Sunt, între ei, băeţi abea eşiţi Dar, se ştie că odată nu era aşa: de harnice albine, şi nu era o mai
din liceu, cari par a înfrunta cu spectacolul era zilnic, nu atât în cen adâncă încântare pentru suflet, decât
greutate cuprinsul voluminoaselor trele universitare, unde românii să vezi aceea hărnicie şi întrecere
cărţi ori însemnări. Dar sunt, mai erau prea puţini, ci mai ales în cen la muncă, seriositatea şi conştiinţa
ales, tineri trecuţi de anul întâi şi trele învăţământului nostru secundar. datoriei în tinerii cari, cei mai
al doilea al Universităţii. O naţie asuprită nu putea avea mulţi, purtau încă straele făcute
Sunt studenţii cari încep să pri sorţi de izbândă, şi chiar de-a-şi con acasă şi mâncau odată pe săptă
ceapă greul vieţii ce-i aşteaptă, pre serva naţionalitatea, fără a fi şi o mână o fiertură, în vremea în care
cum şi adevărul că nicâiri şi în ni naţie muncitoare. traduceau din Virgiliu si Horaţ şi
mic nu vor afla atâta satisfacţie, Au fost rare, ca escepţiile la fun învăţau Retorica.
bucurie şi fericire în viaţă, decât damentalele legi generale, cazurile Generaţii trecute de elevi şi stu
în munca îndeplinită cu conştien- când din tinărul ardelean, dat la denţi înţelegeau evanghelia muncii,
ţiositate şi cu drag, în împlinirea şcoală, cu jertfe mari din partea a împlinirii datoriei întregi, şi de
datoriei. părinţilor, nu se alegea nimic. aceea au avut o tinereţe sănătoasă
Priviţi-i pe aceşti tineri munci Învingând greutăţi pe cari gene şi fericită pe de-o parte, iar pe de
tori de azi şi luptători de mâine, raţiile de azi abea le pot pricepe, alta, pregătindu se temeinic pentru
după două trei ceasuri de muncă cu o stăruinţă de fier, cu o sârgu- vieaţă, ne-au dat aceea strălucită în
încordată, ori după un esamen sus inţă care uimea pe dascălii de neam cadrare a Naţiei prin intelectuali,