Page 2 - 1926-22-23-24
P. 2

ANUL X.                                 CLUJ, 13 IUNIE 1926                       NUMĂRUL 22-23—24
                                             I I

             COSINZEÂNA





             R    E   V   I  S   T   Ă      L   I  T   E   R    A   R   Ă      S   Ă   P   T   Ă   M    Â   N   A    L   Ă


                      DIRECTOR:            * *             ABONAMENTUL:             *   *            BIROUL:
             SEBASTIAN BORNEMISA *                300 LEI ÎN TflRÎ — 600 ÎN STREINÂTATE * PIAŢA CUZA VODĂ 16








                   T I N E R I M                   E A   M           U N C I T O A R E



                                                                 DE
                                                         I. AGÂRBICEANU


                Odată  cu  adierile  primăverii,  cu   ţinut  cu  succes:  chiotele  lor  de  bu­  străin,  înaintaşii  studenţimei  de  azi,
             întâiele zile senine încălzite de soa­  curie, feţele transfigurate de fericire,  erau  slujitorii  evangheliei  muncii,
             rele  tinăr,  de  v’ro  doiu  trei  ani  ce­  tinereţa  lor  biruitoare,  cât  de  mult  a  pregătirii  temeinice  pentru  cariera
              tăţeanul  Clujului  întâlneşte,  în  par­  se  deosebeşte  de  uşoara  satisfacţie  ce şi-au ales’o, ca şi pentru vieaţă.
             curile oraşului, în cimitir, pe stradele   sau  de  încruntate  îndârjire  după  ce   Energia  şi  cuminţenia  părinţilor,
             dela  periferii,  tot  mai  mulţi  tineri  au  spart  un  rând  de  geamuri  în  ţărani  în  cele  mai  multe  cazuri,  in-
             cu cartea în mână.                  cutare demonstraţie naţională !     tervenia  la  vreme  când  odrasla
                Unii  citesc  cu  glas  tare,  plim-   Parcă  sunt  alţi  oameni,  alţi  ochi,   lor  se  dovedea  refractară  cărţii:  îi
             bându-se,  alţii,  şezând  pe  un  colţ  altă espresie a feţii, altă bucurie !  luau  dela  şcoală  şi-i  duceau  la
             de  bancă,  cu  cartea  inclusă,  medi­  E  satisfacţia  muncii  reale  pe  care   coarnele  plugului  ori  la  paza  vi­
             tează  asupra  celor  citite,  recapitu­  au  săvârşiţi’,  e  simţirea  şi  conşti­  telor.
             lează,  şi,  într’un  târziu,  deschid  din  inţa  propriei  valori,  e  manifestarea   Aceşti  părinţi  ţărani,  cari  mun­
             nou cartea sau însemnării.          adevăratului curaj  al  vieţii, e înce­  ceau  încordat  din  crăpatul  zorilor
                Adeseori,  doi  sau  trei,  plimbân-   putul de limpezire  a drumului  care  până  în  înnoptate,  nu  înţelegeau  ca
             du-se  discută  împreună  materialul,   duce la adevărată   biruinţă.   copiii  lor  daţi  la  şcoală  să  nu  facă
             sau unul citeşte şi ceilalţi ascultă.                                   ispravă,  când  fraţii  şi  surorile  ră­
                In  zilele  mai  calde  i-aţt  putut  în­      *  ♦  *               mase acasă lucrau în rând cu ei.
             tâlni în împrejurimile oraşulai, pe pa­
             jiştea  verde,  subt  umbra  abea  Înfi­  Acest  dor  şi  început  de  muncă  e   Nu  înţelegeau  să  trăiască  fără  de
             ripată  a  frunzelor  fragede  de  prun,  un spectacol care, după război, abea   muncă,  sau  într’o  zadarnică  sfor­
             cufundaţi  în  aceeaş  pregătire  a  ma­  de  vr’o  doi  ani  se  înfiripează  subt   ţare neproductivă.
             terialului din care aveau să fie exa­  ochii  noştri,  trezind  nădejdi  noui   Vreme  de  peste  un  veac  centrele
             minaţi în curând.                   în suflete.                         noastre  şcolare  au  fost  stupini  pline
                Sunt,  între  ei,  băeţi  abea  eşiţi   Dar,  se  ştie  că  odată  nu  era  aşa:   de  harnice  albine,  şi  nu  era  o  mai
             din  liceu,  cari  par  a  înfrunta  cu   spectacolul era zilnic, nu atât în cen­  adâncă încântare pentru suflet, decât
             greutate  cuprinsul  voluminoaselor   trele  universitare,  unde  românii   să  vezi  aceea  hărnicie  şi  întrecere
             cărţi  ori  însemnări.  Dar  sunt,  mai   erau prea puţini, ci mai ales în cen­  la  muncă,  seriositatea  şi  conştiinţa
             ales,  tineri  trecuţi  de  anul  întâi  şi   trele învăţământului nostru secundar.  datoriei  în  tinerii  cari,  cei  mai
             al doilea al Universităţii.           O  naţie  asuprită  nu  putea  avea   mulţi,  purtau  încă  straele  făcute
                Sunt  studenţii  cari  încep  să  pri­  sorţi de izbândă, şi chiar de-a-şi con­  acasă  şi  mâncau  odată  pe  săptă­
             ceapă greul vieţii ce-i aşteaptă, pre­  serva  naţionalitatea,  fără  a  fi  şi  o   mână  o  fiertură,  în  vremea  în  care
             cum  şi  adevărul  că  nicâiri  şi  în  ni­  naţie muncitoare.          traduceau  din  Virgiliu  si  Horaţ  şi
             mic  nu  vor  afla  atâta  satisfacţie,   Au fost rare, ca escepţiile la fun­  învăţau Retorica.
             bucurie  şi  fericire  în  viaţă,  decât  damentalele  legi  generale,  cazurile   Generaţii  trecute  de  elevi  şi  stu­
             în  munca  îndeplinită  cu  conştien-  când  din  tinărul  ardelean,  dat  la  denţi  înţelegeau  evanghelia  muncii,
             ţiositate  şi  cu  drag,  în  împlinirea  şcoală,  cu  jertfe  mari  din  partea  a  împlinirii  datoriei  întregi,  şi  de
             datoriei.                           părinţilor, nu se alegea nimic.     aceea  au  avut  o  tinereţe  sănătoasă
                Priviţi-i  pe  aceşti  tineri  munci­  Învingând  greutăţi  pe  cari  gene­  şi  fericită  pe  de-o  parte,  iar  pe  de
             tori  de  azi  şi  luptători  de  mâine,   raţiile  de  azi  abea  le  pot  pricepe,  alta,  pregătindu  se  temeinic  pentru
             după  două  trei  ceasuri  de  muncă   cu  o  stăruinţă  de  fier,  cu  o  sârgu-  vieaţă, ne-au dat aceea strălucită în­
             încordată,  ori  după  un  esamen  sus­  inţă care uimea pe dascălii de neam  cadrare a Naţiei prin intelectuali,
   1   2   3   4   5   6   7