Page 11 - 1926-25
P. 11
20-Vi. 1926------------- ------ ------- - --------- C O S I N S e A N A - - - - - - - - -------------î-------- ---------- g. 247
Pii
sănătoase şi agreabile: dra M. T. Ardealul şi-a manifestat în mare etc. Deşi nu s’a mutat la Alba-luiia,
Agh, soprană, de o dulceaţă şi câr măsură calităţile specifice; şi Bu cum se propusese într’o vreme —
muire pricepută în aria „Revino’n- covina. Pricina acestei stări de lu şi bine e c’a rămas acolo! — Ar
vingătcr“ din Aida, care compen cruri o explică dl O. Ghibu — di dealul întreg salută din tot sufletul
sează neîndestularea intensităţii; dra rectorul ziarului „România Nouă“, zorile ce încep a miji la hotarul
E. Breban, altistă cu clare şi pline reînviat după trei ani — astfel: răsăritean al României.
note de/contraltă â la Lya Pop, şi o „In Basarabia s’a menţinut până în *
amplă şi catifelată partneră în du ziua de astăzi revoluţia ca stare
etul din Madame Butterfly, cântat sufletească. Agenţii Rusiei o ali O serbare excepţională s’a
împreună cu dra Agh; dra U. Bă- mentează prin fel de fel de mij înjghebat cu prilejul împlinirii a 150
nescu, mezzosopranâ caldă şi du loace, iar cei cari ar fi chemaţi s o de ani de existenţă a liceului ordi
ioasă, care în „Les Lettres* din înlăture printr’o luptă solidară umăr nului piarist din Cluj, unul dintre
„Werther“ a pus mai multă simţire la umăr se ciocnesc între olaltă. cele mai vechi „gimnasii* din Ar
şi abilitate decât şi-a afirmat in- Pentru cimentarea patriotismului nu deal, datând din vremea principelui
voltura, de care a dat dovadă alte s’a făcut nimic durabil; spiritul po Băthory Ştefan, de 350 de ani, —
dăţi. Pianul (cl. A. Voileanu) a dat pulaţiei nu este în măsura trebui căci, afara de cele săseşti, înfiinţate
pe dra V. luga, care în „Campa- toare pătruns de acest sentiment, în timpul când Reforma îşi găsea
nella* de Liszt a învins prin des pe care nu avut dela cine să-l în adepţi printre Saşi, în urma propa
toinicie greutăţile de agilitate ale veţe temeinic până acuma“. Căci gandei lui Honterus, şi cari au avut
bucăţii; dna Cupcea-Munteanu (cl. desigur, dacă solul nu e muncit parte de o viaţă continuă, noi, Ro
C. Deac), acompaniată de însaş pro prin inteligenţa omului, atunci ră mânii transilvăneni ne putem mân
fesoara în „Wanderer-Fantasie“ de mâne „terra deşerta“. E necesar dri cu unul numai de 50 de ani,
Schubert-List, a cântat cu aleasă ţăpoiul ideii şi aripile sentimentu grei şi aceştia în cumpăna progre
simţire şi cu o tehnică remar-, lui ca să se efectueze minunea sului. Liceul catolicilor piarişti din
cabilă; iar dnui A. Rdnai — sin creaţiei. Din stânca biblică a ţâş Cluj, pe lângă valoarea lui covâr
gurul absolvent — din aceeaş clasă nit apă numai prin bagheta magică şitoare pentru cultura maghiară, căci,
s’a achitat suveran şi nobil de a lui Moise, favoritul lui Dumnezeu. din simpla enumerare a „oamenilor
„Fantasia quasi-Sonata* a lui Liszt, Deaceea reapariţia ziarul acesta mari“ ieşiţi de pe băncile acestui
care e recunoscut ca un autor de „naţional independent“ trebuie salu gimnasiu, făcută de dl L. Gybrgy,
bucăţi nu uşoare: compoziţii pentru tată cu sinceră bucurie. Aşa cum se directorul revistei „Pâsztortiiz“, se
cei cari stăpânesc arta pianului. Dl prezintă pânâ acuma — scrisşi pentru poate intui ce temeinic construit a
Ronai e un real talent, care, dac’ar norodul moldovenesc al Basarabiei fost acest edificiu al luminei, — mai
cerceta centrele străinătăţii, unde şi pentru intelectualitatea exigentă: are o importanţă românească. Anu
mai are încă ce învăţa, ar deveni — cu o clară tendinţă de a cultu me, aproape dela începuturi, fiii cei
desigur un pianist de prima forţă. raliza în sens românesc acest ţinut; mai deştepţi ai ţăranilor valahi au
— Secţia a doua : drama, s’a pre cu o totală descurcare din iţele co supt ştiinţa în această instituţie
zentat într’un cenuşiu exasperant, pleşitoare ale politicianismului; cu primitoare. Intr’un tablou al celor
provenit desigur în urma scenelor un ochiu ager şi persp'cace îndrep mai însemnaţi bărbaţi cari s’au for
alese: „O căsnicie“ de Ursachi şi tat spre malul opus al Nistrului, mat aici mai întâiu, alături de so
„Ca’n B blie“ de Cavalotti, unde în unde mişună furnicarul vrăjmaşilor; mităţi maghiare, apar:' Gheorghe
ambele s’a măcinat o banalitate şi în fine, cu un început de activi Lazăr cu episcopul-persecutor Va-
derizorie şi găunoasă. Totuş însei- tate din partea „Astrei“ noastre ar sile Moga; Gheorghe Bariţiu, ziaris
lăm siguranţa şi prestanţa dnei V. delene, care alături de alte instituţii tul şi preşedintele Academiei Ro
Tatu, în comedia ultima mai ales, cari se laudă cu acelaş caracter de mâne, ai „Astrei“, şi istoricul Revo
în care a turnat un suflu veridic propagandă, militează neinfluenţată luţiei din 48; Aron Pumnul, dască
de viaţă, omorând convenţionalul şi neooosită pentru progresul ro lul lui Eminescu; Al. Papiu Ilarian,
celorlalţi. Dş E. Nicoară, în prima mânismului. Dl Ghibu, călit în o- istoricul; mitropolitulMeţianu; „Cra
comedie, desiânată. pera de popularizare şi priceput or iul Munţilor“ gloriosul Avram lancu;
Atât. Şi acum ne întrebăm îngri ganizator, e o garanţie pentru finalul Episcopii greco-catolici: Ioan Le-
joraţi : unde sunt artiştii bărbaţi ? acestei lupte. Fiu de-al Mărgineni m£ny, Ioan Bob şi Ioan Giurgiu de
Să nu cumva să avem pe urmă o lor cari — dela Răşinari la Poiana Patak.
suprapopulaţie de artiste, fie de — porneau cu ciopoarele de oi şi Afară de aceştia, în lipsă de por
operă, fie de dramă? cu ceasloavele în desagi până în trete, au fost amintiţi: Petru Maior
* Basarabia, şi mai departe, până pe şi Gheorghe Şincai, profeţii deştep
ţărmurii Volgei, şi ardelean de tării noastre; Ion Maiorescu; apoi
Raportul Basarabiei culturale stâncă, prin personalitatea sa morală Ştefan Micle, cunoscut din biogra
după înfăptuirea unirii politice a şi prin experienţa gazetărească ce fia lui Eminescu. Toţi aceştia, şi
tuturor acelora, în inima cărora se şi-a asimilat-o în inima Basarabiei, împreună cu ceilalţi, cei mulţi, cei
sbuciuma sânge românesc în vea în Chlşinăul iui 1918, e cel mai obscuri, cari n’au trasat o linie au
curile trecute şi vitrege, e foarte îndreptăţit a fi conducătorul aces rie în povestea neamului nostru, au
şters. Provincia de peste Prut, unde tei „Renaşteri* a B asarabiei, de care fost plămădiţi în creuzetul comun,
în aliajul din care a rezultat nea s’a vorbit într’un timp, şi pe urmă laolaltă cu ceilalţi, de alt neam, şi
mul nostru a intrat mai mult me a fost inundată de valul miasmatic totuşi, flacăra divină care sălăşluia
tal slav decât aiurea, a dat prcbe al politicei. Tot atât de promiţător în sufletul lor a putut realiza mi
de potenţialitate numai: nimic con e şi grupul ce şi l-a putut înfiripă nunea veacului trecut: trez'rea şi
cret; trezirea ei din somnolenţa ce în jurul său: M. Sadoveanu, Pan edificarea conştiinţa naţionale. Sub
i-a cauzat-o vet a este anevoioasă. Halippa, D. Cazacu, Şt. Ciobanu, acest raport, gimnaziul piarist, oplo-
