Page 2 - 1926-25

ANUL X. CLUJ, 20 IUNIE 1926 NUMĂRUL 25

COSINZEANA

R E V I S T Ă L I T E R A R Ă S Ă P T Ă M Â N A L Ă

DIRECTOR: * * ABONAMENTUL î * * BIROUL:
SEBASTIAN BORNEMISA * 300 LEI ÎN ŢARA^600 ÎN STREINATATE * PIAŢA CUZA V O D Ă 1 6

O PRIMEJDIE CARE AMENINŢĂ

de
I. AGÂRBICEANU

Am stăruit într’un articol trecui mari, înainte de unire, ajungeau de Cine nu ştie că oraşele mari sunt
din această revistă asupra Evanghe­ obiceiu, numai odraslele mai selec­ năvălite de un mare număr de fete,
liei muncii, şi am arătat ce nădejdi ţionate, ale familiilor fruntaşe, de care nici nu urmează la universi­
mari legăm cu toţii de faptul îm­ intelectuali sau de ţărani. tate sau la alte şcoli superioare, ci
bucurător că, de doi trei ani încoace, Jertfele mari ce se cereau atunci lucrează în birouri ca dactilografe,
tinerimea noastră arată mai mult pentru creşterea la universitate, nu copiste, diurniste?
dor de muncă decât înainte. erau în stare să le aducă decât fa­ Şi multe dintre ele nu au fost aduse
Ştiu că revista aceasta e citită de miliile cari aveau o tradiţie şi naţio­ de aspra necesitate a câştigării unei >
mulţi tineri din Ardeal şi Banat, şi nală, şi etică, sufletele mai bine bucăţi de pâine, ci din dorinţa de-a
de părinţii lor, intelectuali sau ţărani înzestrate. trăi într’un oraş mare. Sunt cari
fruntaşi ai satelor noastre. Deşi După unire, — şi faptul nu poate au părăsit orăşelele de provincie,
problema pe care voiu pune-o în fi decât îmbucurător, — au umplut şi-au luat locuinţă în oraşele mari,
acest articol e dintre cele mai gin­ centrele universitare tineri din toate o slujbă oarecare, numai pentru că
gaşe şi mai greu de apropiat, cred straturile sociale. Şi nu numai băeţi. acasă nu puteau avea atracţiile pe
totuşi că va fi de folos dacă vom Din an în an procentul fetelor creş­ care le poate da oraşul mare.
stărui puţin asupra ei. Câteva ele­ te, aşa că la unele facultăţi ele E un jenomen asupra căruia nu
mente de serioasă gândire în legă­ ameninţă să fie mai multe decât a stăruit nime. E o migraţiune de
tură cu această problemă, cred că tinerii. tinereţe la oraşele mari, care în con­
nu vor fi în detrimentul tinerimei Şi unii şi alţii vin cu educaţia, diţiile noastre de trai poate să vadă
sau a părinţilor. cu pilda de acasă, şi cine ar putea urmările cele mai dezastruoase.
Deşi răul despre care vreau să spune că această educaţie « putut Dacă această tinereţe femenină
scriu e subt ochii tuturora, el nu să fie la aceeaşi înălţime în toate ce năvăleşte dela satele şi oraşele
a făcut până acuma subiect de preo­ straturile societăţii? Ori că pilda din provincie în centrele mari, ca
cupare în publicitate pentru nime. de-acasă, şi din mediul din care au studente, dactilografe, slujbaşe, ar
E vorba de problema moralităţii venit, este aceeaşi? rămânea tot aşa de curată, tot aşa
tinerimei noastre. In centrele universitare nu mai de proaspătă, cum a venit, n’ar fi
Este înafară de ori ce discuţie că întâlnesc condiţiile de trai şi mediul nimic de obiecţionat, decât doar fap­
nădejdea şi tăria de mâine a nea­ strein şi duşmănos al vremilor de tul că ni se creiază un număr prea
mului nu o poate da decât o tine­ dinainte de războiu. Dar nu se mai mare de proletare intelectuale.
rime harnică şi muncitoare, care în izbesc nici de principiile unei mo­ Dar realitatea e cu mult mai
aceeaşi vreme rămâne sănătoasă ralităţi mai bine definite. Vieaţa de tristă. Această „emancipare teme­
moraliceşte. după războiu, în toate ţările, şi mai nind* a început să facă la noi sal­
înainte de unire tinerimea noastră ales la oraşele mari, e caracterizată turi mortale.
universitară nu era aşa de amenin­ printr’o sălbatică năvală a patimilor, Sunt câteva cămine de fete în
ţată ca azi, cu pierderea sănătăţii printr'o mică nebunie de-a petrece centrele universitare, cu mult prea
morale, a curăţiei tinereţelor. Puţine şi de-a-şi cheltui cu ori ce preţ ener­ puţine pentru a cuprinde numărul
cazuri am avut de firi şubrede cari, giile vieţii. mare care creşte din an în an. Aici
ajunse in mediul oraşelor mari, s’au Nu e mirare că ajunse într’un ele sunt totuşi la adăpostul ispitelor
cufundat în noroi. Erau ei mai puţini, astfel de mediu, tinerimea noastră pe care vieaţa unui mare oraş le
şi mai săraci, trăiau într'un mediu poate ajunge repede la convingerea poate aduce. Trăind în tovărăşie,
străin şi duşmănos, aşa că prilejul că a fi azi student ori studentă în având bune îndrumătoare, ele pot
ispitei era mai rar. România mare, însemnează a te să-şi păstreze întreaga frăgezime a
Pe lângă aceste împrejurări inter­ arunca în libertate de vieaţă, aşa tinereţii adusă de acasă, întreaga să­
venea şi un alt motiv: la şcolile cum văd pe alţii că se bucură. nătate morală, nevinovăţia şi modestia.