Page 10 - 1926-26
P. 10
Pag. 258 C O S I N Z E A N A 27-VI 1926
Italiene rile Statelor Unite cu Europa ex stă generaţii de scriitori ardeleni, cari
două tendinţe: una, a Statelor ame ajutaţi de elemente dc mare valoare
J
Alfredo Acito. — Corporazioni ricane ce gravitează spre Pacific, gno- din celelalte provincii, caută să taie
e Sindicati nella Storia, nello rează Europa şi dau o importanţă o brazdă nouă în ogorul inţelenit al
Stato, nei Partiti politici. (Mi mult mai mare chestiilor privitoare mişcării noastre literare.
lano, Ed. Traşi). — Autorul a- la Canada, laponla, China, Australia, *
ccstei cărţi, cunoscut în Italia prin- Mrxico sau America centrală; cea
tr’un studiu asupra chestiilor poli laltă, a Statelor ce gravitează spre Două congrese culturale ocro
tice din Orientul asiatic, şi-a propus Atlantic şi care, având mai multe teşte pământul Ardealului la înce
să expună într’o formă uşoară toate relaţii cu Europa, o cunosc mai putul săptămânii viitoare. întâiul, al
informaţiile existente despre des- bine şi apreciază mai mult legă Ligii Culturale, cu trecut nimbat de
voltarea istorică a organizaţiilor de turile cu continentul nostru. In se eroism, se va ţinea în cetăţula cul
muncă, cu însemnări scurte despre natul american, oredomină însă turală a Blajului; ai doilea al Sec
lumea antică, şi oprindu-se mai prima tendinţă. Numai cu mare ţiilor literare şi ştiinţifice ale Astrei,
ales asupra corporaţiilor de mese greutate, preşedintele Coolidge a aici în Cluj.
riaşi din Evul Mediu, constituite ca obţinut de curând adeziunea ţării
nişte cetăţi de apărare ale clasei sale la Curtea de justiţie interna La congresul ţinut anul trecut la
producătoa’re împotriva atotputer ţională din Haga. ceeace ar putea Timişoara, întâiul pe pământul pro
niciei feudale şi tinzând să-şi creeze să pară un non sens, dat fiind că vinciilor la desrcbirea cărora Liga
un drept propriu, ce a dus la for această Curte nu e decât un organ a contribuit cu cuvântul generator
marea comunelor. Istoricul italian al Societăţii Naţiunilor, din care de entuziasm al conducătorilor ei,
precizează organizaţia corporaţiilor Statele Unite refuză şi astăzi să numele Blajului s’a desprins spon
şi arată cum aceste asociaţii, în- facă parte. Soluţie americană, esen- tan de pe buzele tuturora. Era un
ch’se oricărei infiuenţe sau amestec ţialmente practică, fiind că nu im nume rostit cu sfinţenie la toate
străin, urmară o politică de clasă, plică nici o răspundere în caz de congresele anuale de dinainte de
consfinţită prin regulamentele de răsboi. războiu, Liga, care şi-a avut ochii
muncă, ce se ocupau, ca şi astăzi, Belmont care a trăit mult în Eu pururea îndreptaţi spre visul care
cu chestiuni de salariu, cu repausul ropa,, are mai mult mentalitatea unui a prins trup astăzi, vedea mult mai
duminical, cu justul preţ calitatea democrat francez. Cartea nu for apropiat timpul când va putea să
productelor, limitarea şi îmbunătă mează un tot organic, deşi sub îmbrăţişeze locurile sfinte ale Ar
ţirea producţiei. scriem la concluziile ei: „Fie că dealului. Trebuie să o recunoaştem
însă că noi suntem cei pătaţi cu
In epoca Renaşterii, odată cu de Statele Unite ar adera sau nu ia nerecunoştinţă. Un regionalism, ali
căderea marilor feude şl a puterii Societatea Naţiunilor, interdepen mentat de o politică mioapă ne-a
regale, corporaţiile decad şi-şi denţa ce există azi între America îndepărtat delà îndeplinirea celor
schimbă caracterul. Introducerea ma şi Europa nu va fi nici scăzută, mai elementare datorii cătră cei
şinilor în industrie, revoluţia eco nici sporită prin aceasta, ci va ră cari au grăbit împlinirea visului.
nomică produsă de descoperirea mâne în mod inevitabil şi perma Ardealul trebuia să fi ospătat în
Americii, invenţiile, formarea unei nent aceea ce este şi a fost întot întâiul an de după Unire pe con-
lumi coloniale, îndreptară economia deauna“. gresiştii Ligii, adunaţi de pe întreg
mondială pe căile liber — schim- Barbu Brădescu pământul românesc. Va ştii Blajul
bismului, — deschise de teoriile să şteargă o nerecunoştinţă şi să
lui Smilh şi Quesnay, atât de dău vibreze de patriotism în faţa sutelor
nătoare sistemului corporativ, — de congresişţi, dornici de el?
până ce legea Chapelier în Franţa
suprimă corporaţiile şi interzise re FLORI DE-O ZI „Academia militantă“ a Ardea
constituirea lor sub orice formă. lului — cum sugestiv au fost nu
mite Secţiile Astrei la adunarea din
Odată cu mişcarea socialistă, ele iarna trecută — îşi va citi rapoar
renasc sub formă de sindicate, dar Colaboratorii noştri : Alătu tele anuale de activitate ale fiecărei
cu un caracter pur muncitoresc. ri de tinerii scriitori ardeleni Ion secţiii; se vor îndemna la muntă
După această parte istorică, Acito Breazu, Munteanu-Mio, Olimpiu leneşii. Se prea poate ca ferberea
se ocupă oe scurt de caracterele Boitoş, Teofil Bugnariu, Aurel politică din primăvara aceasta să
mişcării sindicaliste moderne şi de Decei, M. Gh. Carpen Dionis fi îndreptat spre alte orizonturi en
posibilitatea încadrării lor în orga Popa Aurel Buteanu şi Sever tuziasmul pentru cultură pe care
nizaţia Statului modern, separându-le Stoica, cari sunt împreună cu dl l-am admirat la adunarea din iarna
astfel definitiv de agitaţiile politice Agârbiceanu, delà anul nou în trecută. Parlamentul în toiu va îm
ale partidelor. Studiul Iui Acito e o coace colaboratori statornici cu şi piedeca să asiste pe mulţi membrii
excelentă carte de informaţie pentru fără iscălitură ai coloanelor noastre, de seamă ai Secţiilor. Se va vedea
cei ce doresc să se iniţieze în se mai înşiruie azi şi tânărul scrii totuşi, cine va avea tăria eroismu
complexul acestei probleme. tor craiovean Marcel Romanescu, lui cultural care fâlfâie deasupra
care va ţinea deacum înainte la cu trecătoarelor patimi politice.
Americane rent pe cetitorii „Cosinzenii mai
u
ales cu note asupra mişcării literare *
Perry Belmont. — National streine Revista „Cosinzeana“, com
Isolationand Ulusion(New-York, plect reorganizată, este astfel tot Anuarul Fundaţiei Principele
Putorum’sons 1925). — In raportu mai mult o tribună literară a tinerei Carol. După patru ani de muncă
