Page 11 - 1926-26
P. 11
27—VI. 1326------------------------ C O S î N 2 f c A N A --------------- —------------ --------------- - Pag. 259
în tăcere, societatea de cultură is- tru a deveni astăzi un monument cursul publicat de Institutul de Istorie
vorâtă din dorinţa Principelui Ca- important al civilizaţiei noastre po Naţionată din Cluj pentru câştiga
rol de a începe o mare acţiune de porane. rea premiului anual din 1925/26,
luminare a poporului, pe care se Anuarul Fundaţiei are putere de au fost apreciate ca mai bune ur
pregătea astfel, să-l domnească în- a ne mări încrederea în triumful mătoarele lucrări:
ţelepţeşte, ne înfăţişează într'o bro nostru, ca popor, prin muncă cul 1. Cronica lui Szamoskbzy. lucra
şură cuprinzătoare’ prevăzută cu turală. rea dlui Ioachim Crăciun, premiată
ilustraţii alese şi hărţi elocvente, o * cu 4000 lei.
dare de seamă amănunţită despre 2 Monografia istorică a comunei
activitatea ei în acest timp. Funda Sălişte, jud. Sibiu, lucrarea dlui
ţia Principele Carol a năzuit să îm Criza morală a editurii noas Ion Moga, premiată cu 4000 lei şi
brăţişeze toate straturile poporului tre. — E lucru necontestat că edi 3. Analiza părţilor din Verancius
nostru în raza acţiunii ei de lumi turile noastre trec printr’o fază de cari privesc istoria Românilor din
nare prin cultură, alegând mijloacele criză. Materială în bună parte prin veacul XVl-lea, lucrarea dlui Aurel
potrivite pentru fiecare din aceste lipsa de cetitori mereu şi mereu Decei, premiată cu 2000 lei.
straturi. Misiuni culturale la sate, reamintită, criza editurilor noastre
cu preoţi şi conferenţiari pentru a- totuşi se pare a fi mai mult o criză
linarea şi nutrirea sănătoasă a su- morală. Cuvântul e destul de greu,
sufletului, cu doctori pentru cerce dar e constatarea mei stări reale a B1BL1QG R A F I E
tarea bolnavilor cu trupul şi cu lucrurilor. De-aceea vorbele aspre
advocaţi pentru îndrumarea oame pe cari unii tineri scriitori le-au CĂRŢI
nilor împricinaţi; îufiinţarea cămi- spus pe socoteala unei edituri ca
nurilor culturale cu bibiioteci într’un cea a »Cărţii Româneşti“ nu ne-au Ed. „Cartea Românească“ Bucureşti.
mare număr de sate, ca o şcoală mirat de loc, ele potrivindu-se şi
permanentă pentru poporul satelor cu constatările noastre. Atunci când P. Dulfu: Gruia lui Novac ed.
suplinind sau completând munca să „Cultura naţională“ editura noastră VII Lei 45.
vârşită de şcoala obligatorie a sta într’adevăr europeană, nu-şi poate P. Dulfu: Isjs Mântuitorul ed.
tului, care adeseori lasă prea puţ'ne continua activitatea poate chiar din 111 Lei 45.
urme trainice în sufletele celor ce cauza europenismului său care cere L. Tolstoi: Cazacii voi. II Lei 9.
trec prin ea în vrâsta fragedă a mereu şi mereu jertfe, cealaltă mare H. Krupenski-Sturdza: Carte de
copilăriei. Apoi instituţii superioare şi veche editura a „Cărţii Româ bucate veselă, Lei 40.
de cultură pentru lumea de intelec neşti“, stăruieşfe să publice cărţi Raportul secretarului despre ac
tuali a oraşelor, ca biblioteci şi de un eclectism dubios şi într’un tivitatea comitetului „Soc. Ortodoxe-
muzee, expoziţii şi conferinţe, so chip din ce în ce mai oriental. Alt naţionale a femeilor Române“ pe
cietăţi artistice şi reviste sau colec cum nu ne putem dumiri asupra anul 1925, Cluj.
ţii de cărţi tipărite cu sprijinul ei, faptului, că mulţi dintre scriitorii Anuarul II. pe 1925 26 al Aca
sau sub egida ei. noştri cunoscuţi şi valoroşi rămân în demiei teologice „Andreiane“ Sibiu.
Pe lângă toată această acţiune afara sferei de lucru a amintitei edi
de culturalizare a poporului nostru, turi, care îa sch mb împrăştie pe Biblioteca „SămănătoruP
o intensă propagandă în streinătate piaţa cărţii noastre nume din ce Gh. Cardaş: Cântece poporale
pentru valorificarea noastră prin în ce mai necunoscute. Moldoveneşti, Lei 15.
puterile culturale în societatea ce Editură literară în primul rând,
O. Ghibm Cu gândul la Basara
lorlalte popoare culte. Cine nu-şi „Cartea Românească“ a deviat sim bia, Lei 15.
aduce aminte de ecoul, pe l-au avut ţitor din drumul pe care trebue să N. /. Herescu: Însemnări literare,
expoziţiile de artă românească, a- meargă. Altfel nu ne putem închipui Lei 10.
ranjate în anul trecut în câteva din cum de atunci când avem atâţia Dr. Seb. Stanca: Sergentul, (dramă
capitalele sau centrele culturale a- scriitori de-o reală valoare, ea se 1 act) Lei 5.
pusene? Cine a putut uita efectul încăpăţinează în editarea unor „Cărţi Ştefan Meteş: Păstori ardeleni în
strălucit obţinut de misiunile de de bucate“ fie ele chiar „vesele“...
propagandă, în special prin societăţi Acum când poate mal simţitor ca principatele române, Lei 15.
/. Marin Sadoveanu: Dramă şi
muzicale, trimise de fundaţie în oricând se accentuiază lipsa criti Teatru, Lei 20.
ţările prietene nouă, pentru a face celor lui T. Maiorescu bună oară, Ion Clopoţel: Două săptămâni în
dovada că merităm această prietenie, epuizate de-atâta vreme, »Cartea Cehoslovacia, Ed. „Societatea de
pentru a crea un renume binemeritat Românească“ în locul multor cărţi
poporului nostru? de bucate etc., eiusdem farinae, ar Mâine“ Lei 50.
Aici în Ardeal Fundaţia culturală face un serviciu mult mai bun
îşi are una dintre cele mai de seamă ca pe lângă scriitorii generaţiei ac
instituţii ale ei: „Muzeul etnografic tuale să reediteze în chip mai demn
al Ardealului“, care în anul acesta bineînţeles decât până acom. cla
s’a instalat într'un local propriu, în sicii noştri epuizaţi. Ar fi mai de
piaţa Mihai Viteazul. Din raportul folos şi pentru ea şi pentru public.
directorului acestui muzeu, d. Ro
mul Voina, intercalat în acest *
anuar, am urmărit organizarea unei
instituţii aşa de gingaşe într’un Premiile Institutului de Isto
timp relativ scurt, de trei ani, pen rie Naţională din Cluj. La con
