Page 6 - 1926-26
P. 6

Fag. 254                                 C  O  S  I N  Z  E  A  N  A    ------------------------------- 27—VI. 1926

            PARLAMENTUL ENGLEZ                                                     miile  de  case,  peste  square-urile
                                                                                   veşnic  verzi,  peste  podurile  grele
                                                                                   ce  prind  ca  scoabe  enorme  de  oţel
                              de I. OLIMPIU ŞTEFANOVICI-SVENSK                     trupul  de  apă  tulbure  al  Tamisei  —
                                                                                   da,  atunci  îm  pare  că  glasul  meta­
                                                    Dlui  Prof.  Mândrescu,  iubitului  meu   lic liniştit, grav, şiferm, e însăşi vocea
                                                    îndrumător, în semn de cinstire.
                                                                                   poporului Englez.
             Alături  de  Westminster  Abbey*)   In  altă  parte  scena  unde  profe­  Liniştit, grav şi ferm!
           se  ridică  turnurile  înalte  ale  Parla­  sorii  şi  studenţii  din  Oxford  sunt   10 VI. 1926 British Museum.
           mentului,  »mama  parlamentelor"  somaţi  să  recunoască  autoritatea
           cum zic cu mândrie Englezii.        Parlamentului.
             In  vecinătatea  acestuia  e  statuia   Iată  şi  un  chip  ce-ţi  închipueşte
           lui  Cromwell,  marele  luptător  îm­  pe  Crist  alungând  cu  biciul  pe  ne­  UNEI STRĂINE
           potriva  regalităţii  tiranice  a  lui  Ca-   chemaţii din templu.
           rol  1.,  cel  care  şi-a  pierdut  capul   E  Cromwell  disolvând  „cu  tori-
           pe  eşafod  la  sfârşitul  unei  războiri   panul“  o  adunare  ce  nu  mai  înfă­  Ji-e  trupul  râul  cristalin
           în  care  voinţa  naţiunei  avea  să-l   ţişa poporul.                  Ce şerpuieşte peste lunci,
           învingă.                                                                lopindu-şi  farmecul  divin
             In  una  din  multele  săli  ale  Par­        '   * v                 In ondulările-i adâncit
           lamentului,  o  tablă  de  metal  pe             * •
           podea  aminteşte  locul  unde  a  fost   „Camera  Comunelor“  —  cu  sacii
           judecat  şi  osândit  acel  rege  al  cărui   roşii  în  mijloc,  ce  cheamă  în  minte   Ji-e gura rod însângerat
           chip  neobişnuit  de  frumos  îl  cu­  sacii  de  lână  din  Parlamentul  de   Cu sâmburi de mărgăritar,
           noaştem  din  vestitul  portret  al  lui   pe  vremuri  —  pare  neobişnuit  de   Şl părul aur măcinat,
           von Dick.                           mică.  Dar  e  vădit  că  o  astfel  de   Şi fruntea tâmplă de altar i
             Când  auzi  bătăile  din  ceas  în   sală  e  un  mai  potrivit  loc  de  con­
           ceas  ale  „Marelui  Ben“,  ceasornicul   sfătuire  decât  un  spaţiu  larg  unde
           din  înaltul  turnului  principal  ce  se   vorbitorul  se  simte  parcă  dator  să   Pe puful moale din obraz
           vede  prin  palida  lumină  roşietecă  a   ţină un discurs sonor.       Ca macii rătăciţi prin lan,
           amurgului  londonez;  când  vezi  clă­                                  Cresc trandafirii de Şiraz
           direa  aceasta  ca  o  minune  veşnică   Camera  Lorzilor  e  un  loc  de  sfat   Scăldaţi în valuri de mărgean!
           de  piatră,  greu  îţi  poţi  închipui  cât   şi mai intim.
           sânge,  câte  lacrimi,  şi  suferinţe  s’au   Ce  frumoasă  e  clădirea  aceasta   Priviri de fulger şi furtuni
           cheltuit  ca  Parlamentut  Eng'ez  să   de  horbote  îa  piatră,  cu  ascuţitele
           fiinţeze şi să fie viu.             unghiuri  gotice,  într'o  zi  cu  ceaţă.   Cutezătorilor împărţi,
             In  coridoarele  lui  frescouri  po­  Când  priveşti  de  pe  malul  opus,   Ji-s ochii flăcări, doi tăciuni
           vestesc  în  culori  istoria  luptei  pe  prin negurile  gălbui ce plutesc dea­  Pe-o vatră albă aruncaţii
           care  naţiunea  a  dat-o  pentru  ca  supra  râului  tulbure  aproape  tăinu-
           durerile’  şi  dorinţele  ei  să  afle  cu­  indu-1,  îţi  pare  că  Parlamentul  se   Dar când şurâzi, — crâmpei de vis,—
           venită rostire...                   înfiripează  din  chiar  neguri  şi  ape
             Iată  pe  Carol  cerând  în  parlament   ce  se  prefac  într’o  elegantă  şi  ară­  Anini de buzele-ţi fierbinţi
           să  i  sc  predea  cei  „cinci  mem­  toasă  clădire  de  piatră  tare.  Amă­  Comoara dorului, trimis
           brii“  pe  cari  într’un  alt  chip  îi   nuntele  se  topesc  şi  dincolo  zidirea  Să surpe vechile credinţi!
           vedeam  refugiindu-se  cu  o  barcă  pe   răsare  ca  un  bloc  minunat  tăiat
           Tamisa.                             măiestru  de  un  artist  uriaş  şi  răb­
             Un  alt  tablou  înfăţişează  pe  unul   dător din sânul unei stânci.  Aşi vrea minuneo să te ’ngrop
           din  predicatorii  cari  înainte  de  în­  Uriaşul e poporul englez iar stânca   Pe veci în sufletu-mi plăpând,
           jghebarea  deplină  a  a  Armatei  Mo­  e  voinţa  tare  a  unui  neam  iubitor
           del  a  lui  Cromwell,.  aprindeau  în   de sfânta libertate:           Să fii al mângâierii strop
           gloatele  Londrei  dragostea  de  li­                                   Svârlit pe-arşiţa mea de gândi
           bertate  şi  stârnea  rezistenţa  Capi­  Britons  never  shall  be  slaves  **)
           talei împotriva opresiunei. ’       Ci  din  turburi  ceţuri  de  vremi  s’a                     D. Psatta
                                               ivit  această  instituţie  unică  în  lume.
             Un  alt  chip  ne  arată  pe  membrii   Ea  era  menită  să  devină  „mama
           Parlamentului  silind  pe  preşedintele   parlamentelor“  atât  în  lumea  anglo-
           —  ce  anunţase  dorinţa  regelui  ca   saxonă cât şi în restul pământului.
           parlamentul  să  fie  disolvat  —  să
           şadă  pe  scaunul  de  cinste  ce  îl               *
           dase  naţiunea  pentru  a  o  reprezenta         * *
           pe ea.                                In  amurgul  nordic  aud  bătăile
             Iată  şi  romantica  fugă  deghizată   grave  ale  orologiului  din  „Big  Ben“
           a  lui  Carol  al  doilea,  şi  trunchiul   şi-mi  pare  că  sonora  vibraţie  de
           scorburos  de  stejar  unde  s’a  tăinuit   aramă  ce  se  revarsă  laig  peste
           de teama urmăritorilor săi.


             ♦) Vezi Cultura Poporului, W. Abbey  **) Britanicii nu vor fi niciodată sclavi.
   1   2   3   4   5   6   7   8   9   10   11