Page 8 - 1926-26
P. 8
Pag. 256 C O S I N Z E A N A --------------------------------------------- 27—VI. 1923
şi făr’aşi da seama de ceace face
începu să-şi muşte buzele tranda
firii. Maria ţipă de durere şi reve-
nindu-şi in fire, plecă hotărâtă să-i
vorbească lui Isus...
— „Rabbuni ! Eu vreau iubirea
ta !...“
•— „Şi eu iubirea ta Mario!...“
— „Şi cum înţelegi tu aceasta
iubire?... Henriette Yvonne Stahl: Voica
Peste faţa blândului Nazarinean (Roman; ediţia II.)
trecu o umbră de mâhnire, apoi
răspunse, privind stăruitor în ochii In literatura noastră, viaţa ţăra vieţii ţăranului. Ea nu c’a născut
femeii. nilor se reflectează diferit. Era o însă la urmă, după ciocnirea dia
vreme, când materialul uman, pe lectică dintre „teză“ şi „antiteză“,
— ,Să iubeşti virtuţile şi să u- care îl poate furniza literaturii exis cum se potoleşte valul dupăce se
răşti păcatul! Atunci... vei dobândi tenţa omului simplu „dela ţară“, loveşte ritmic câtva timD de cele
şi iubirea mea !... legat de pământ prin durerile caşi două maluri, ci a apărut mai de
prin bucuriile lui, se nesocotea, ca timpuriu, cu Slavici, deci dela în
Şi Maria a înţeles cuvântul. In
un motiv de experienţă lipsit de ceputurile Junimii. împrejurarea că
sufletul ei sbuciumat se făcu lumină. orice valoare. Pe atunci literatura această literatură apare în Ardeal,
Gândurile, pătimaşe îi dispărură ca o făceau fii clasei boiereşti, învăţaţi unde clasa rurală privilegiată era
prin farmec şi în locul lor se să din leagăn să cântăreascu distanţa streină de neamul nostru, şi unde
lăşlui un simţământ necunoscut ca delà cer la pământ dintre cate deci naţ'a nu cunoştea această di
până atunci. Ingenunche înaintea goria lor socială, priviiegiatâ şi clasa ferenţiere în sânul ei, explică de-
slugilor, legaţi prin fatalitate de o ajuns şi putinţa de apariţie aşa de
lui Isus şi lacrimile calde începură viaţă aparte, aceea de robi sau slugi timpuriu a acestei literaturi.
să-i curgă, prelingăndu-se peste — o categorie intermediară între Ea este, îatr’un timp, mai ales
picioarele blândului Nazarinean. vitele de muncă şi boierii stăpâni. produsul fiilor clasei ţărăneşti, cari
Prin mintea ei să perindau cu iu Cazurile de încălcare a hotarelor puteau simţi mai bine că viaţa ţă
ţeală icoanele nopţilor de voluptate acestei norme, stabilită tacit, prin ranului nu este esenţial diferită de
forţa împrejurărilor, erau numai ex
şi pline de păcat. Abia acum înţe cepţii. a boierului, ci este aceeaşi viaţă,
numai pe un alt plan, cu o altă
legea prăpastia şi noroiul în care Intre timp revoluţiile sociale ale intensitate poate şi cu un alt ritm.
s’a tăvălit... Şi Isus îi vorbea cu veacului au schimbat faţa societăţii. Putea avea deci şi farmecul noutăţii.
blâdeţă. Cuvintele lui pline de vrajă, Scădea vertiginos distanţa care des Şi aceasta este revanşa, pe care
picurau în sufletul ei dornic ca părţea cei doi poli ai societăţii noas şi-o ia în câmpul" literaturii viaţa
tre rurale (singura asupra căreia ţăranului faţă de a boieralui, care
stVopii roditori. Pârul frumos si mă
reflectăm acum), cu tendinţa de a-i stăpânea şi aici în întâia epocă a
tăsos i-se despletise, curgând în contopi, pentru a se produce o nouă literaturii noastre cuite.
valuri bogate. configuraţie, topografică -socială.
Potopul nesecat al lacrimilor ei Transformările reale se reflectează *
spălau picioarele Iui Isus şi ea le şi în transfigurata fictivă a reali
tăţii, care este literatura. Printr’o Romanul „Voica“ aparţine prin
ştergea cu părul capului său. atitudine ideologică orăşenească, construcţia lui literară categoriei
Şi acum Maria era fericită. A- poziţia literaturii faţă de clasa ru ultime, deşi autoarea nu face parte
flase în sfârşit calea ce duce spre rală s’a schimbat, trecând delà un din clasa rurală, spre care şi-a în
adevărata iubire. extrem la celelalt. Suntem într’o dreptat atenţia. Aceasta dealtfel nici
epocă de suprapreţuire a acestui nu mai este o condiţie astăzi.
element, vădită la fiecare pas, adecă întâia impresie, pe care ne-o pro
în fiecare rând scris. Este literatura duce lectura atentă a acestui roman,
ţărănească ditirambică, când până este puternică: o frescă a vieţii dela
şi genurile epice primeau o infu- ţară, surprinsă în momentele ei cele
ziune de sânge exclamativ, de odă, mai caracteristice. Şi nu este numai
nu pentru înfăţişarea materialului o observaţie femenină, care prinde
um^n în sine, cât mai ales pentru şi amănuntele fulgurante, ascunsă
sublinierea valorii etnice a vieţii a- în dosul acestui tablou cu contururi
cestei categorii sociale. plastic reliefate, prin mijloace de
Şi, ca să fie satisfăcută par’că stil surprinzătoare pentru un debut
schematica teoriei hegeliene, am literar, ci într'adevăr şi observaţia
avut şi o a treia atitudine, inter unui orăşan, care se trădează bur
mediară: de observaţie obiectivă a lesc într’un loc: când ni se spune
