Page 9 - 1926-26

27—VI. 1926------------------------- -------- ------------C O S 1 N Z E A N A - - - - - - - ------------------------------------ Pig, 257

că ţăranii delà horă erau Îmbrăcaţi „Ion“ al dlui Rebreanu. Pentru ţă­ apoi în volum. O carte, ce-ţi îngăduie
în „costum naţional“, (p. 125) ran alipirea faţă de pământ este să-ţi faci o ideie clară despre
rostul adevărat a! existenţii în a- producţia tinerilor scriitori francezi,
Mu'ţimea episoadelor, într‘un ro­
man de proporţii modeste, susţin ceastă lume. Ion omoară pentru a stabilind o scară de valori. Nu s‘ar
această impresie. Şl par’că uneori pune stăpânire peste o nouă moşie. putea spune însă unde începe şi
sunt anume alese pentru a întru­ Voica încă se arată uneori capabilă unde sfârşeşte noua generaţie,
chipa un tablou complet al vieţii de omor din acelaş motiv, dar ca Tânărul scriitor Marcel Azais
de sat. Ex. episodul cu cei doi ţi­ femeie nu ajunge aşa de departe tăgăduia, nu de mult, împărţirea pe
gani, cari dreg tigăi şi ciaunuri, ca bărbatul Ion. Pentru a-şi vedea generaţii, spunând că n'are nimic
meseriaşi ambulanţi, cari trăiesc cât moşia însă ea este în stare să stră­ comun cu excentricul Paul Morand.
din munca lor, cât din mila gos­ bată zona frontului, expunându-şi Lipsa punctelor de contact poate
podinelor; descrierea unei zile de viaţa şi rabdă bătaia crudului ei fi reală pentru anumite cazuri; dar
sărbătoare, cu hora, la care se în­ bărbat, nădăjduind că totuşi acesta nu e mai puţin adevărat eă există
tâlnesc sătenii de toate vrâstele: cei se va îndura odată şi îi va ceda o circumstanţe exterioare ce creiază
tineri pentru a-şi petrece jucând, parte din moşie în deplina ei pro­ o atmosferă comună, fie chiar
cei bătrâni privind la joc şi poves­ prietate. Iar când vede că nu izbu­ inconştientă. In chip fatal, lovindu-
tind, iar copii jucându-se în jurul teşte şi despărţită de soţul ei nu te de aceleaşi evenimente, ai impresii
jocului; sau episodul cu nunta, care-şi poate trăi, se resemnează; plânge, analoage, chiar dacă tragi din ele
are şi el particularităţile lui. Alteori dar şade acasă; iar într’o noapte deducţii opuse. Astfel, criticii
momentele sunt reţinute pentru o se duce pe furiş ia pământul dorit viitorului vor distinge uşor generaţia
observaţie psihologică, în afară de atâta şi plânge acolo „ca la mort“. dinainte de răsboi de cea de după
nota lor caracteristică pentru con­ Şi sfârşitul povestirii este carac­ răsboi, după cum deosebeşti, de pildă
ţinutul frescei. Şi acestea sunt şi teristic pentru psihologia ţăranului pe clasici de romantici. De sigur
mai multe: cele două fetiţa cari nostru. Drama, care ia proporţii în- însă că Azais are dreptate în ce
cerşesc bonboane, fricoase şi rezer­ fricoşetoare uneori, ameninţând cu priveşte elementul personal care,
vate faţă de strein; femeia Stoiana, un desnodământ tragic, fatal de oricât ar fi de influenţat de
care se îmbolnăveşte de moarte tragic se topeşte într’o resemnare, împrejurări, rămâne elementul
fiindcă lucrează în timpui de lăuzie înţelepciunea de veacuri a ţăranului principal în creaţie.
şi n’are încredere în doctor — iar român. Fericire nu mai este, dar Studiind operele scriitorilor france­
doctorul încă nu ţine atâta să o greul vieţii se impune ca o fatali­ zi între 30-40 ani, Dubech nu
vindece, cât mai ales să poată tate şi mai puternică, atotstăpâni- uită niciodată elementul personal.
stoarce un câştig frumos în urma toare. Din potrivă, el merge până acolo
vizitei; — şi mai ales psihologia Schiţat mai mult decât desvoltat încât afirmă că Henrf Béraud n‘ar
copilului Ion, care prin sufletul lui în toată amplitudinea, ce ar fi pu­ fi scris niciodată Le martyre de
aspru şi îndărătnic par'că se înru­ tut o lua, romanul „Voica“ rămâne Vobese dacă n‘ar fi fost puţin burtos
deşte cu omonimul lui din romanul mai mult o povestire care se apro­ şi arată că dimensiunile respectabile
dlui Rebreanu. Reţineţi numai ace­ pie prin proporţii de roman. (Şi nu nu se acomodează cu o agilitate
astă observaţie despre Dumitru, so­ ne gândim numai la proporţia ma­ prea mare a închipuirii, ci mai de
ţul Voicăi, care şade pe o buturugă terială: numărul paginilor.) In a- grabă cu tendinţele optimiste ale
obosit după munca câmpului, pentru ceastă povestire găsim însă o ga­ filozofiei lui Béraud. Excentricitatea
a măsura puterea de observaţie lerie de figuri, cari trăiesc toate cu lui Paul Morand s‘ar datori faptului
psihologică a autoarei: „copleşit de psihologia lor aparte, conturată vi­ că fiind născut în Rusia şi crescut
viaţă, o îndura cu nepăsare fără să guros de un condeiu maestru. Darul la Oxford, a dus viaţa de pribeag
o blesteme, fără să o iubească. Pă­ de a crea viaţă, aceasta este nota a diplomaţilor. Originalitatea cu
rea că trăeşte din obişnuinţă“, predominantă a talentului d-rei orice preţ a devenit la Morand o
(pag. 6.) Stahl, şi încă cu mijloace de stil manie. Aceeaş severitate o arată
Pe deasupra acestor episoade însă dintre cele mai simple, dar cele pentru Jean Giraudoux. Judecată
mai puternice. Sobrietatea stilului, sumară, care ne face să ne îndoim
şi prin contribuţia lor se închiagă cu o înclinaţie vădită spre dialog, de obiectivitatea metodei lui Dubech.
firul unei vieţi, care-i dă romanului este nota caracteristică a expresiei Celealte portrete se referă la
consistenţă, care însufleţeşte cele dsale. poeţi ca Alexandre Arnoux, Maurice
31 de tablouri aproape dramatic întâia opîră, acest roman, relie­ Rostand şi Jean Cocteau, la romancieri
prezentate. Este Voica, femeia ne­ fând strălucit aceste calităţi, i-a câş­ ca Francis Carco, Roland Dorgèles,
norocită pentrucă nu poate avea un tigat un loc de frunte printre pro­ Georges Duhamel, Pierre Benoît şi
copil, ca să devină prin aceasta păr­ zatorii noştri de astăzi. François Mauriac, la autori dramatici
taşă la averea soţului ei şi care se ca Sacha Guitry, Paul Gè aldy şi
r
mistuie în lupta pentru o fâşie de Olimpiu Boitoş Jules Romains sau la critici ca
pământ, ca să nu rămâne pe dru­ Henri Massis sau André Thèrive.
muri când s’ar întâmpla să-i moară C Ă R Ţ I S T R E I N E Autorul aminteşte cu durere că
bărbatul.
generaţia sa a fost secerată de
Nu-i lipsit de semnificaţie faptul Franceze răsboi. şi peste patru sute de
că dorinţa de posesiune a unui pe­ scriitori, cari ar fi avut acum 30 ani,
tec de pământ serveşte drept motiv Lucien Dubech. Les chefs au căzut pe câmpul de bătaie, fără
pentru drama care se desfăşoară de file la jeune génération. ca cineva să poată spune ce capo­
în această povestire ca o „copie de (Ed. Plon.) O serie de profiluri dopere ar fi putut să dea literatu­
natură“. In minte ne vine iarăşi literare, apărute prin reviste şi culese rii franceze.