Page 11 - 1926-27-28
P. 11
11 - Vil. 1926 --------------------------- Pag 271
nească, a fost o apariţie enig
matică, neînţeleasă, trebuind să
lupte din greu cu îngustimea ce
rebrală a mulţimii care nu-1 putea
pătrunde. Influenţat ia început de
talentul vast al lui Grigorescu —
caşi Eminescu de Bolintineanu şi
Alexandri mai ales — a ştiut ca
şi acesta, să se smulgă prin pute
rea geniului său de sub aripeie
maestrului, imprimând operii sale
o originalitate şi o noutate deose
bită, având mai multă adâncime şi Ion Agârbiceanu: „Lege tru Agârbiceanu încearcă o evadare de
o strălucire mai interiorizată. Nu supt acest tezism cel puţin în ce
trea o puternică dragoste pentru pului (povestea unei vieţi)“ priveşte vieaţa unora dintre eroi
natură, sufletul său însă nu era un romaa. (Bucureşti, „Universala“, preţul săi.
simplu aparat fotografic, fie chiar Lei 100.) Dar mai îatâiu, dsa a prins şi
cu însuşiri de înfrumuseţare, ci im Locul dlui Ion Agârbiceanu în în cadrele acestui roman, mult, mult
presiile năpădite în el se plămă literatura română contimporană e mediu social ardelenesc. Din acest
deau, se fermentau, căpătau o struc îndeajuns de bine definit. Dsa con punct de vedere opera dsale are o
tură şi o înfăţişare nouă, reobiec- tinuă o linie de creaţie literară în reală valoare istorică. Asistăm aci
tivându-se cu expresia sbuciumări- capul căreia stă Slavici: acelaş me la ascensiunea delà sat la oraş a
lor interioare. diu ardelenesc forfoteşte în nuve fiului de ţăran, cu sufletul plin de
Dacă după cei zece ani ceaţa de lele şi romanele dsale; aceeaşi ideo energia aspră delà ţară. In această
pe creeri începe a se mai subţia logie fâlfâe deasupra sufletelor, de- ascenziune ni-se desfăşoară viaţa
putând să-şl facă loc şi raze'e sub terminându-le creşterea, conflictele de liceu cu nimicurile ei atât de
tile ale operii lui Luchian la rezi- şi căderea. Şi întâiul şi al doilea dragi unor oameni pentru cari ea
diul înţelegerii noastre, e departe au dat mai întâ’u, contururi vii constituia singura amintire, răsfoită
însă de a fi apreciat la justa omului din satul ardelenesc, cu su cu deliciu până la adânci bătrâneţe.
lui valoare. E dureros de recent fletul căruia ambii au trăit îa ime Pentrucă în liceele noastre se oţe-
cazul când operile acestui adânc diata atingere. Slavici a avut un 1 au sufletele, se înzestrau cu o ideo
pictor, făurite cu atâta frământare câmp de creaţie mai restrâns, ade logie naţională; în jurul lor era un
de spirit au fost puse licitaţie ca seori însă mai adâncit; d. ion Agâr mediu social care era o adevărată
obiectele câştigate prin scamatorie biceanu a stilizat cu predilecţie în surpriză pentru tânărul desprins din
ale vreunui falimentat parvenit. Iţi schiţă, în cadrele căreia a prins o sat. Mai găsim aci lupta uriaşă a
vine să crezi că sunt momente mulţime de tipuri veridice ale sate tânărului ardelean pentru câştigarea
când în craniile oamenilor creerul lor noastre. unei diplome în universităţile ma
se substitue cu muşchiu molâu şi Aminteam însă de o ideologie ghiare. Apoi frământările societăţii
îmbilat de apă. comună amândurora, care adeseori din oraşele noastre care atunci îşi
s’a dovedit dăunătoare creşterii ome lămurea o mai bine definită ideo
*
neşti a eroilor în mediul sufletesc logie culturală şi politică.
Zorii unor zile mai înţelegătoare al autorului. Tezismul acesta — mo Paginile romanului, în cari se
însă s’au vestit şi o intensificare a ral la ambii — apare, mai ales desfăşoară aceste episoade de vieaţă
lor se prevede. Ştefan Luchian va când cei doi scriitori încearcă să ardelenească a displăcut multora.
lua locul cuvenit în suflete iar ope zugrăvească psihologia mai compli Cu siguranţă însă că ele nu vor
rei i-se va da o altă înţelegere şi cată a intelectualului. Omul cu sen displace cel puţ n unei generaţii,
un alt tratament. Dacă însă pentru sibilitatea mai delicată, luminat de aici în Ardeal. Episoadele acestea
el, ce s’a făcut pân’acum sunt nu o idee, nu-şi putea croi drum pro nu pot fi simţite în plenitudinea
mai rânduri sincer cugetate, sfinţita priu în sufletul scriitorului. Trebuia lor decât de cei cari au cunoscut,
cu lacrimile aducerii aminte, pentru să se înfrupte din rezervorul mo prin proprie experienţă peripeţiile
Eminescu se ivesc serioase tendinţa ral, îndeajuns de puternic la ambii. ridicării din satul ardelenesc şi
de respectare demnă a memoriei E adevărat că mediul intelectual ferberea înăbuşită a vieţii intelec
lui, cu apropiată concretizare. Dl ardelenesc, înfiripat în secolul al tuale de aci.
Pamfil Şeicaru în cuvintele sincer XIX, a fost stăpânit de o ideologie
rostite la mormântul poetului a morală, ale cărei isvoare erau cele Dar pe lângă această valoare is
aruncat vorba magică a cultului două biserici. Pe supt cupolele aces torică pe care timpul va mai întu
lui Eminescu celebrat da o societate tora treceau aproape toţi cei ce se neca-o, romanul are şi o valoare
în perspectivă, societatea emines desprindeau din sat pentru a întră artistică prin viaţa pe care autorul
ciană, care pe lângă crearea mo în rândurile intelectualilor. Dar chiar o dă unor personagii şi prin iscu
numentului de bronz, va duce ia dacă determinismul acesta moral sinţa cu care ştie să analizeze lup
înfăptuire şi ed.ţia monument a exista oarecum în atmosfera de aci, tele lor sufleteşti, şi să susţină rit
operii lui. Aşteptăm cu înfrigurare el nu trebuia să împedece linia mul dramei care le frământă.
şi sfinţenie realizarea acestor cu conflictului şi creşterea eroului cu Ion Florea, eroul principal, esîe
rate gânduri, pornite din cel mai o fizionomie proprie în creaţia lite tipul fiului de ţăran crescut în
înalt idealism. rară a celor doi scriitori. atmosfera sănătoasă delà ţară, cu
B r . Vom vedea cum, de astădată, di gândul limp de, cu emoţii rare dar
