Page 12 - 1926-27-28

Pag. 272 - - - - - C O S I N Z E A N A - - - - - - - - - - --------------------------- 11—VII. 1926

puternice şi cu o conştiinţă morală în delicateţă pe care am aştepta-o Ne-am fi bucurat dacă d. Agâr-
stăpână pe fiecare fibră a sufletului, dela două suflete înlănţuite în vraja biceanu ar fi pus mai multă grijă
întâii ani ai evoluţii lui sufleteşti întâiului amor. pe expresie. Stilul românesc a evo­
curg într’un ritm greoiu, fără ampli­ Prea arareori încearcă dl Agâr- luat în mod'simţitor după războiu.
tudini, fără înfrigurări cari să mişte. biceanu descifrarea tăinuitelor as­ Adjectivul este astăzi mai variat
Sunt anii oetreci ţi Ia liceu şi uni­ cunzişuri ale sufletului omenesc. (dsa întrebuinţează supărător de
versitate. Dupăce se stabileşte însă Drama interioară a Iui Ion Florea, des şi nepotrivit pe „dulce*); ne­
într'un oraş ardelenesc şi începe destrămarea lui sufletească, robltoa- potrivirile de tonică se întâlnesc
drama lui sufletească între dragostea rea creştere a dragostei doamnei mai rar chiar şi ’n scrisul cotidian
oură, angelică, a Mârioarei şi cea Olimpia sunt pagini însă de mişcă­ Ar fi putut să înlăture şi cele câteva
de o senzualitate sălbatică a mamei toare analiză psichologică. Îndeo­ ardelenisme. Sperăm că al doilea
acesteia, OHmp’a, ritmul creşte a- sebi ritmul în care e susţinut dru­ roman, „Legea minţii“, va fi lipsit
naliza sufletească se adânceşte a- mul la Pălt’niş al celor doi îndră­ de aceste păcate stilistice, mai ales
deseori, povestirea ne robeşte. Stă­ gostiţi când instinctul sexual izbuc­ că însuşi stilul ultimelor scrieri ale
pânit de acele imperative morale neşte în sufletul lui Ion Florea dlui Agârbiceanu s’a îmbunătăţit
pe cari i-le împrumută autorul, el trosnindu-i toate încheieturile morale simţitor.
nu trăeşte totdeauna în faţa noastră. — merită să fie menţionat. Ion Breazu
Dragostea lui faţă de Mărioara mai
mult o dibuim cu închipuirea decât
o cunoaştem din analiza psicholo-
gică a autorului. Ea nu se ridică î n s e m n ă r i
>a aceeaş înălţime în faţa dragostei
faţă de dna Olimpia şi astfel nici Urmând planul de reorgani­ fecţiona confecţia ei technică
încleştarea dramatică nu e susţinută zare a revistei noastre, anun­ şi vom căuta să dăm conţinu­
într’un ritm egal de puternic duoă ţăm că începând cu numărul tului ei un cadru cât mai atră­
cum ar cere-o asprele legi suf'e- faţă „Cosinzeana“ apare sub gător... Dar desigur că pentru
teşti ale lui Ion Florea. conducerea redacţională a dlui toate acestea ne trebuie şi spri­
O creaţie mult mai v<e e miste­ D. I. Cucu, îndestul de cunos­ jinul cetitorilor, pe care îl aş­
rioasa şi încântătoarea doamnă 0- cut publicului ardelean din pa­ teptăm.
1
limpia. Ea e argumentul nostru viu gínele primilor ani a „Gândi- *
că d. Ion Agârb’ceanu poate crea rei“ pe care a redactat-o cu Congresul dela Blaj al Ligii
cu adevărat şi pe un plan sufletesc dl Cezar Petrescu la Cluj, ca culturale a fost o sărbătoare înăl­
superior şi se poate cufunda în mis­ şi din activitatea dsale la zia­ ţătoare de inimi cum rareori avem în
terioasele şi fermecătoarele adâncimi rele Serioase de aici. vremurile acestea de înjosiri sufle­
ale sufletului femenin. Dela întâia Desigur că prin această opera teşti prin patima politicianismului.
prezentare e purtătoare de fior cald. începută nu este terminată. In S’au discutat acolo probleme cul­
Fiorul acesta îl atinge şi pe Ion aceste luni de vacantă „Cosin­ turale de arzătoare actualitate, cu
Florea fără să-şi dea seama de el. zeana“, în căutarea unui drum seninătate şi mai ales cu acel cald
Puterea elementară cu care izbuc­ nou, corespunzător vremilor, îndemn patriotic care pluteşte tot­
neşte instinctul omorului, înăbuşit fără însă a rupe firul bunelor deauna deasupra congreselor L’gii
atâta vreme în sufletul ei, îi co­ noastre tradiţii culturale, va su­ Culturale, ca Duhul Domnului peste
pleşeşte orice principiu moral; chiar feri fatal unele modificări. Vom sufletele Apostolilor. Patriotismul a-
instinctul de mamă e călcat în pi­ căuta ca în cuprinsul modest cesta, căruia după războiu par’că
cioare cu o cruz’ne femen’nă. Când astăzi al acestei reviste să o- i-au secat izvoarele, a primit, dău-
instinctul aceste este satisfăcut, cu giindim cât mai complect miş­ năzi, în cetăţula de sfinte aduceri
toatecă ghiarele lui sfâşie două carea literară din Ardeal în aminte a Blajului, o proaspătă şi
suflete — al Mărioarei, fiica sa şi special, dar nu vom neglija caldă infusiune. Evocările magis­
al Iui Ion Florea — frumseţa ei nici mişcarea literară româ­ trale ale celor trecute şi glorioase
creşte, ochii ei scapără lumini mai nească de pretutindenea nici vremi, făcute cu verb înflăcărat de
robitoare. Iar când izvorul care-i ceeace ne poate servi cu folos d. N. Iorga, cu vorbă aspră ca su­
răcorea acest instinct seacă, prin literaturile străine. Alăturea de fletul omului de aci, dar plină de
sinuciderea lui Ion Florea, aruncarea valoroşii noştri colaboratori de un covârşitor sentiment de jertfă
ei în râu urmează ca o fatalitate. până acum vom căuta să atra­ pentru binele obştesc — de I. P.
Atât sfârşitul tragic al ei, cât şi gem în făgaşul preocupărilor S. Mitropolitul Suciu, de bună seamă
al pradei instinctului, a fost zugră­ noastre toate puterile literare că s’au încrestat pentru o viaţă în
vit de autor, scurt, înăbuşit cu o creatoare din Ardeal şi vom fi sufletul moldoveanului şi basara­
reală putere de a analiza destră­ fericiţi ori decâteori vom putea beanului venit la congres. Prin toate
marea sufletească a eroilor. oferi ospitalitatea caldă a ace­ inimile a trecut un şuer de revoltă
Restul caracterelor are mai puţin stei reviste tuturor celorlalţi când Blajul şi-a rostit durerile de
relief sufletesc. Regretăm lipsa a scriitori de merit ai vieţei lite­ azi: nepăsarea statului pentru insti­
cestui relief sufletului Mărioarei. rare româneşti. tuţiile sale.
Prea rar iară acest suflet din apele Pe măsură ce vom putea în­ Opinia publică românească de
comune ale unui sentimentalism de deplini aceste gânduni „Cosin­ pretutindeni şi-a întors gândul spre
melodramă. Acelaş sentimentalism zeana“ îşi va rotunji formele Blaj, în zilele pe 27 şi 28 Iunie.
decolorează şi amorul dintre ea şi slăbuţe de astăzi. Vom înmulţi Numele Ligii a sburat de pe o buză
Ion Florea. Lipseşte aci adâncimea numărul paginelor, vom per- pe alta; durerile Blajului au mişcat