Page 13 - 1926-27-28
P. 13
U—VII 1926 ----------------------------- - - - - - - - - - - - C O S I N Z E A N A - - - - - - --------------------------------- Pag 273
pe toţi. Şi totuşi dl Manuel Meni- afinităţi de structură, aceste secţii tru cărţile sale de o oribilă factură
covici se întreabă în „Adevărul Li şi nu comitetul central, sunt res technicâ, a avut bunul obiceiu dea
terar şi Artistic“ (din 11 Iulie), cu ponsabile şi de tipăriturile „Astrei*, institui o serie de premii literare,
o obrăznicie specifică unei bine-, Ca să fim mai precişi, vom spune cari se acordă anual celor mai bune
cunoscute rase, că la ce mai txstă că secţiile sunt responsabile de lucrări prezentate la concursul cu
Liga culturală. Sâ-i înşirăm, pe redactarea celor trei publicaţii aie diferite ramuri literare. E o faptă
lângă ceeace a fosţ la Biaj, faptele „Astrei“, rămânând în grija comi bună, dar ni se pare că este şi o
culturale şi patriotice săvârşite de tetului central cealaltă lăture a pro bună afacere, pe care o face „Car
secţiunile ei, semănate pe întregul blemei, grija de răspândirea lor în tea Româneasca“ numind onorariile
cuprins al pământului românesc? cercuri cât mai largi de cetitori, de autor premii literare.
Sâ-i spunem că aci, în capitala ca să şi poată face tot efectul de Se prea poate însă că ne înşe
Ardealului, Liga Culturală ne-a adus care sunt capabile prin forţa intrin lăm şi onorari le sunt onorarii, iar
mai întâiu aminte printr’o serie de secă a ideilor ce le înfăţişează. Şi premiile başca. Dacă vom fi des-
conferinţe de uitaţii fraţi de peste a doua chestiune credem că este minţiţi în acest sens vom fi fericiţi.
hotare? Sâ-i arătăm ceeace s’a fă îq funcţie de soluţionarea fericită a Premiile acordate în acest an se
cut la Galaţi, Focşani, Cernăuţi? celei dintâi. pare câ au avut parte de mai mult
E inutil. Oricâte argumente am Dacă contribuţia secţiei medicale discernământ decât cele din anii
trânti în capul dsale o astfel de (iarăşi ea!) la redactarea acestor trecuţi, cari s’au decernat cam, —
Ligă n’ar întră acolo, pentrucă în- publicaţii a fost în anul din urmă cum să-i zicem — cam neliterar.
tr’un astfel de cap toate ungherele totdeauna aleasă şi îngrijită, menţi- Găsim cu un premiu de 5000 lei
sunt pline de o „Ligă a drepturilor nâd sau înălţând prestigiul lor, şi pe dra Alice Gabrielescu, un nume
omului“ şi alte u’ai de-astea cari prin aceasta prestigiul „Astrei“, literar, pentru lucrarea „Uimitoarele
n'au nimic cu drepturile sfmt* ale n’am putea spune acelaşi lucru şi întâmplări dintr’o vacanţă", desti
sufletului cel mare al naţiei. despre celelalte secţii. Şi vina ce nată lecturei copiilor; găsim cu un
* lorlalte secţii, — afară de onorabile premiu de 15000 lei pe dl Em. Bu-
excepţ i personale, — n’a fost mediocuţa, o culme literară, pentru ro
Publicaţiile „Astrei“. — La şe critatea contribuţiei, cât mai ales dul manul său „Fuga lui Sefki*; ne
dinţa plenară a secţiilor „Astrei*, cea pasivitate păstrată faţă de aceste măguleşte alegerea făcută în per
întrunită în ziua de 29 Iunie, pro publicaţii. Nu vom cita nici un caz soana dlui Al. Mureşeanu din Turda,
blema pubiicaţ ilor editate de această de astădatâ, dar spunem că înfă pentru lucrarea sa „Ardealul“ din
instituţie culturală s’a împărtăşit de ţişarea mediocră, ca fond, a publi ciclul „Pământul neamului româ
cea mai mare atenţie. Nu ne gân caţiilor „Astrei“ se datoreşte pasi nesc ; precum ne măguleşte premiul
dim acum la cele duuâ biblioteci vităţii unei bune părţi dintre cele acordat concetăţeanului nostru dl
iniţiate de secţia medicală şi bio- 10 secţii ale acestei instituţii. De prof N. Ghiulea, în samă de 10.000
ponticâ pentru cucerirea intelectua aceea, spre exemplu, revista „Tran iei, pentru lucrarea sa asupra „Aso-
lilor, delà oraşe şi delà sate, îa silvania“ a scos numere încheiate, ţiaţiunilor ţărăneşti.“
slujoa ideii de propagandă igienică cari n’aveau nici o fibră legată de Pentru celălalt roman premiat
şi biopolitică, cari sunt titlul de sufletul naţiei noastre şi de proble
întitulat „Pictor şi ostaş“ şi sem
glorie al acestei secţii, dar numai mele specifice acestui suflet, ci doar nat Ignotus (?) rămâne să i vedem
al ei, ci la cele trei publicaţii edi de Lcttvele primejdii, cari ameninţă conţinutul spre a ne putea da seama
u
tate delà centrul Asociaţiei. Din anii „cultura Eiropei, sau a mai mul
îndestul cât drept avea să împartă
înfiinţării ei, tipăreşte Asociaţiunea tor continente şi cari sunt şi nu gioria premierei alâturea de roma
revista „Transilvania“, care a trecut sunt aşa cum le vede d. Horia nul dlui Bucuţa.
prin atâtea faze de metamoifoză, Petra-Petrescu. De aceea alteori am *
câţi redactori s’au perândat în de văzut numere din această revistă
cursul existenţei ei de peste 60 de (care ar trebui să fie revista cea Uite-1 Shakespeare... nu-i Sha-
ani. De aceea, uneori a fost cetită, mare a Ardealului, cerută de d. kesperare. Se potriveşte de mi
când redactorul ei o ştia face vred Cezar Petrescu într’o cronică din nune acest dicton popular al co
nică de a fi cetită, iar alteori era o revista „Gândirea"), umplute cu re pilăriei noastre al discuţiile vaste
tipăritură ce apărea în virtutea iner produceri din alte publicaţii, rnai îa jurul identificării autorului lui
ţiei, sau din obiceiu. Înainte de răs- mult sau mai puţin „europene*, Hamlet. Cu uite-i... nu-i ne distram
boiu, în era maghiară, a înfiinţat Aso când ştiut este câ valoarea unei odinioară când ceva se prezenta
ciaţiunea „B blioteca poporala“ care publicaţii periodicte o formează con numai iluzoriu simţurilor noastre.
deasemenea şi-a avut epoca ei de tribuţia originală, rezultatul unei Chestiunea shakespeariană a fost
mărire şi momentele de cădere, — cugetări proprii, întemeiată şi îngri răspândită şi pe piaţa Clujului prin
aceasta în funcţie numai de redac jit exprimată. o conferinţa destul de solidă —
tarea ei, după credinţa noastră. Iar Ne oprim şi repetăm: Secţiile publicată apoi în revista Societatea
delà unire încoace, editează încă o „Astrei“ sunt responsabile de con de mânie — a dnei Mârioara Şer-
bibliotecă, pentru intelectuali, cu diţiile în cari apar publicaţiile aces ban prin care se rezumau dovezile
preocupări speciale, cari nu totdea tei înalte instituţii de cultură a aduse de un savant francez A Le-
una ar putea fi coborîte în con Ardealului! franc dela Coliege de France con
ştiinţa „poporului“. * tra înfăptuirii operelor Shakespea-
Astăzi, în urma reorganizării sec rene de către Willian Shakespeare.
ţiilor şi completării lor aşa fel, ca Premiile „Cărţei Româneşti“. A. Lefranc, pe lângă numeroşii
ele să îmbrăţişeze toate problemele Cunoscuta casă de editură din autori găsiţi de autecesori, dase
de cultură, distribuite între ele după Bucureşti, cunoscută îndeosebi pen peste unul mai veridic, un oarecare
