Page 14 - 1926-27-28
P. 14
i
Pag. 274 - - - - - - C O S I N Z E A N A - - - - - - - - - - - --------------------------- 11-Vil. 1926
conte Derby a cărui viaţă părea a rea este justă. Aşa cum s’au orga Doar zilele trecute profesorii par
se indentifica cu tumultul operelor nizat şi manifestat lurneele de pro lamentari s’au întrunit să protes
shakespeariene. Noi ne-atn făcut la pagandă până acum este o adevă teze împotriva nedreptăţei ce re
timp rezervele cuvenite, ne putând rată ruşine. Trupe de teatru în cari zultă că s’ar aduce corpului di
pune prea muit temei pe nişte ar elementele de adunătură dau, chiar dactic cu acordarea noului spor.
gumente de ordin aproape pur ra acoperite de marile personalităţi De ce atâta urgisire pe profesorime
ţional, fie ch ar cu aparenţe de ab scenice ale Capitalei, o discordantă Sâ se înfinţeze pentru fie care lună
solută severitate. Şi iată că îndo- notă de speculă, de căpătuială, în câte-un bacalaureat şi îndreptarea
ielele noastre capătă aproape sigu folosul organizatorilor de pretinsă răului tot n’o să urmez?. Scopul
ranţă, prin o carte recentă în propagandă culturală, n’au ce căuta şcoalei nu este ca la sfârşitul ei să
aceasta chestiune — relevată în aici. Şi lucrul se simte, cu du pună pecetea ignoranţei pe frun
Adevărul Literar — a Doei. Song- reroase repercusiuni în noile pro ţilor a sute de vlăstare, ci că să
worth Chambrun: „Shakespeare, vincii, care nu sunt tocmai aşa de formeze oameni cu suflete bogate
auteur poete*. Chambrun scormo lipsite de cultură precum şi le în- cari să ducă mai departe realiză
neşte amănunţit viaţa marelui dra chipue unii „intelectuali* ai cafe- rile trecutului şi prezentului. O cere
maturg, reconstituind-o pas cu pas, nelilor bucureştece. Din potrivă, e aceasta interesul neamului. Or şcoala
şi f xând operile în codrul împre- în aceste provincii un spirit critic — şi fiind aici vorba de şcoala se
j irărilor din cari s’au născut. Se mereu treaz, care ţine în gardă aten condară — se identifică cu profe
stabileşte concordanţa — ceeace se ţia publică, nu prea dispusă a se sorii. După capacitatea şi dragos
neagă decătre detractori — între lăsa înşelat. De aceea amintirea tea lor de muncă vom avea un ni
fluxul vieţei lui W. Shakespeare şi .turneelor de propagandă“ cu an vel mai ridicat sau mai scăzăt al
f niul operelor. sambluri sub mediocre cu repertorii şcoalei. Când însă un profesor e
Citează ca argumente piesele de mântuială, şi impuse cu asis silit pentru acoperirea celor mai
semnate de autor, în număr de 17 tenţa forţ i publice nu e prea favo plementare necesităţi să propuie
şi mărturii contimporane autentice. rabilă culturii româneşti. Propagan 30 sau chiar 40 ore pe săptămână
Astfel la Thomas Fuller (1643) Ed- dă s’a făcut, e drept, dar în acest cum putem aştepta ca să mai pună
wird Philips (1615) Fulman, Au- ch p făcută, ea ni-a răpit, aici şi suflet în ştiinţa pe care e chemat
brey. etc. Cităm dună Adevărul în celelalte provincii, multe simpatii. s’o infiltreze copiilor ajunşi sub
Literar din scriitorul Ed. Philipss: Aceasta însă nu înseamnă că ocrotirea sa. Şi o predare stearpă
„cel mai mare dintre toţi e Shakes trebuie să renunţăm la sistemul pro de cunoştinţe nu prinde; atenţia
peare... el e gloria scenei engleze. pagandei prin teatru, precum susţine elevului neputând fi captată.
Din actor tragic şi comic, el devine numitul ziar. De o propagandă avem Să se amelioreze aşa fel situaţia
autor şi într’un chip aşa de ma nevoie, atât în procesul de unifi profesorului, încât să nu fie silit să
gistral că nimeni n'a atins nicio care a limbii cât şi pentru înlesni predea mai mult de 3 ore zilnic şi
dată o asemenea elevaţiune. etc“. rea schimbului cultural în centrele vom avea satisfacţia să înregistrăm
o asemenea mărturie a unui con lipsite de posibilitatea unui teatru în curând alte rezultate la exame
timporan face mai mult cred decât propriu. Chestiunea e numai să se nele de bacalaureat.
toate speculaţiile raţionale ale lui renunţe la procedeele de până acum •
A Lf franc. şi să se dea „turneelor de propa
Mai cităm din imnul căutat la gandă“ un caracter mai serios. Dar „Deşteaptă-te Române“... la
moartea stratfordianului de către despre aceasta ne vom ocupa pe Cărăbuş. Să nu râdeţi, sau dacă
poetul Ben lonson, cel mai de larg altădată. râdeţi neputând altcum reacţiona la
seamă rival al lui Shakespeare. * această ciudată îmbinare de cuvinte,
să vă aduceţi aminte şi de altceva.
„Tu n’ai venit ca Apolon să ne Bacalaureatul: Se spune c’ar Da, „Deşteaptâ-te Române“ e titlul
farmeci, ca Mercur să ne seduci. fi fost mai mulţumitor decât anul unui nou talmes-balmeş scris pentru
Când ai încălţat coturnul pentru a trecut, mai favorabil în rezultate. măcelăria de forme rotunde dela
face să tremure scena ai întrecut Cifrele însă sfărâmă cea mai mică „Cărăbuşul“ celebrului domn Tânase
tot ce Grecia insolentă şi Roma rămăşiţă de optinism; peste .50% cu şi mai celebrul său nas, de doui
mândră deduseră descendenţilor lor. sunt îndrumaţi să mai răsfoiască scriitori români: dnii Mircea Ră-
Aşa cum chipul tatălui se regăseşte urgisitele file ale cărţilor. Ce s’a dulescu şi A fred Moşoiu. Gazetele
în progenitura sa, eu văd aici ade făcut dealtfel pentru a se înlătura cari arunţa fericitul fapt al viitoarei
vărata dovadă a unei rase shakes dezastrul anului trecut?! S’a tras premiere dela Cărăbuş cu „Deş
peariene, căci spiritul şi manierele vreo învăţătură din acest dezastru? teaptă-te Române“ la rubrica „Viaţa
lui Shakespeare supraveţuiesc în Nimic. Doar s’a făcut ca elevii să culturală“ n’au avut nimic de ob
versurile sale desăvârşite şi sincere*. steie mai înfriguraţi în faţa comi- iectat la această profanare. Iată
Şi astfel de dovezi sunt nume sii’or şi cel mult să sacrifice poate până unde a ajuns reclama şi mo
roase, încât ele singure sunt su vreo câteva nopţi antemergătoare ravurile ei. Numele sfântului imn,
ficiente să identifice pe William examinări. Realitatea este aceeaş expresia unuia dintre cele mai mari
Shakespeare cu opera care-i poartă din anul trecut, dacă procentul că momente ale vieţii noastre naţionale,
numele. zuţilor este cu ceva mai mic, se va fi tipărit pe afişele .Cărăbu
*
datoreşte numai unei mai reale în şului“, pe (helia rotundă sau poate
„Turneele de propagandă“. ţelegeri a situaţiei din partea co chiar sub nasul fenomenal al dlui
Un ziar literar din Capitală se ri misiilor. Nici o îndreptare nu s’a Tânase. Şi din graţia celor doi scrii
dică împotriva aşa z'selor turnee adus învăţământului secundar, şi tori români, poate în ritmul imnului
de propagandă culturală. Impotrivi- nu prea vedem că s’ar intenţiona. nostru naţional o droaie de dansa
