Page 12 - 1926-29-30

Pag. 288 C O S I N Z E A N A 25 -VII. 1926

R E V I S T E L E

Ramuri (No. 5—6, Maiu şi Iu­ mii de literatură,“ punând la punct sale scriitori şi pub'icişti de valoare,
nie). Veşnic trează tradiţiei noastră cu dl Cezar Petrescu chestiunea dar nelăsând acestora griji de a
culturale, reviste craioveană aduce Hemy Bordeaux René Boylesve, şi da o direcţie revistei, n’a avut des­
în acest număr un bogat material trădând un spirit larg înţelegător tule mijloace să-i imprime o con­
de îndrumări literare sănătoase, a atunci când se ocupă, ca tradiţio­ duită. Şi „Cele Trei Crişuri“ con­
lăturea de bune pagini de beletris­ nalist, de activitatea „Ideii Euro­ tinuă a divaga în toate domeniile,
tică. Dl N. Iorga cu deosebitul pene“. crezând că face operă culturală.
dsale talent de panegirist, închină Cronica dlui Barbu Brădescu de­ Numărul acesta e închinat memo­
câteva rânduri pentru pomenirea a spre „Expoziţia internaţională din riei lui Eminescu. D. B>gdan-Duică
trei modeşti cercetători ai datinelor, Veneţia“, luminoasă şi dreaptă, e îi serveşte câteva inedite, cari va­
cântecelor şi legendelor populare un preţios indreptariu pentru cine loroase pentru cercetătorul literar,
din trei provincii deosebite: oltea­ vrea să se iniţieze în tainele artei n’au ce căuta într’o revistă de pro­
nul Ştefan Truţescu, musceleanul plastice a vremii noastre. pagandă ca acea a dlui Bacaloglu.
Răduiescu-Codin şi moldovanul Si- Beletristică, poezie şi proză, sem­ Un valoros studiu despre „Emi­
mion Teodorescu-Kirileanu. Închi­ nează dnii Marcel Romanescu, Al. nescu şi Anticii* semnează dl prof.
naţi operei anonime a poporului, Lascarov-Moldovanu, Eugen Con­ S. Bezdechi, iar dl Eugeniu Spe-
aceşti trei harnici adunători de rare stant, D. Iov, Ion Oj 3g. De remar­ rantia vorbeşte despre „Eminescu
perle, afară de Răduiescu-Codin, cat frumoasele traduceri din con­ şi sufletul românesc“.
ceva mai larg cunoscut, au rămas tesa De Noailles ale dlor A. Pop Interesante pot fi unele scrisori
închişi dincolo de interesul cititori­ Marţian şi Ştefan Bălceşti. provinciale din cuprinsul revistei,
lor obişnuiţi de literatură, în pagini dar prea gazetăreşte scrise, iar
uitate de reviste de folklor. Dl Iorga Cele trei Crişurl (An. VII, No. cronica faptelor culturale prea mult
îi restabileşte la locul ce li se cu­ 6—7) cu material mult, respiră un priveşte în curtea ungurilor şi uită
vine îa istoria literaturei noastre. dureros efort de a face ceva, fără că avem şi fapte româneşti, cari
Cuvintele calde din „Ramuri“ sunt să reuşească. Să fie aceasta din trebuiesc urmărite şi apreciate, mai
o justă răsplată pentru cei ce n’au prea puţina selecţie a colaborărilor, cu seamă când se face propagandă
trecut zădarnic prin viaţa şi, poate, sau din prea nepotrivitul amestec culturală la graniţa dinspre Ungaria.
o discretă mustrare pentru noi ceş- în cele culturale a „directorului
tialalţi, cari uităm prea uşor şi prea fondator“ ? E greu să ne dăm bine Datina (An. IV—N. 5—6) frumos
repede. seama. Şi în acest număr, desco­ tipărită, ca toate tipăriturile olte­
In acelaş număr d. Iorga, ocu- perim în paginele revistei delà Ora­ neşti din ultimii ani, aduce o bo­
pându-se de ultimul roman al dlui dea, gânduri bune, alăturea de gată contribuţie literară, cu preocu­
Ion Agârciceanu „Legea Trupului“, simple rânduri de cronică grăbită. pări serioase. Dl Ion Dongorozi, cu­
apără cu îndârjire ideea scumpă Vecine cu proza dlui Ion Agâr­ noscutul nuvelist şi director al
tuturor a literaturei tradiţionaliste. biceanu, paginele dlui Al. K^resz- teatrului Naţional din Craiova. în-
Romanul dlui Ion Agârbiceanu este tury-Olteanu despre „Influenţe re­ tr’un judicios articol, analizează
recomandat cu căldură ca o lec­ ciproce între poporul român şi cel chestiunea surplusului de artişti
tură profund morală şi profund maghiar“, fac figură bună, ca şi născută din aplicarea nouii legi a
umană. notele critice ale dlui Baiculescu. teatrelor la Teatrul Naţional din
Dl D. Tomescu semnează pagini Dar de ce oare tocmai în fruntea Bucureşti. Dsa crede că echipa de
de judicioasă cronică literară, ocu- revistei rândurile de evidentă in- artişti, care nu mai poate întră în
pându-se de criza de adaptare a coherenţă ale dlui col. Bacaloglu, bugetul Teatrului Naţional al Capi­
„Convorbirilor“, urmărind- cu aten­ care vorbeşte şi acum, ca şi mai talei, ar putea să alcătuiască ele­
ţie ideea călăuzitoare în câteva re­ dăunăzi, despre lucruri de cari ha­ mentul de bază pentru crearea tea­
viste mai noui, apreciind just devie­ bar n’are? D. Bacaloglu are meri­ trului de vest, despre care s’a
rea fatală a rostului „marelor pre­ tul de a fi adunat în jurui revistei vorbit atâta, poarte just ce spune

i