Page 14 - 1926-29-30
P. 14

Pag. 290                          —     C  O  S  I N  Z  E  A  N    A                        25—VII. 1926






















                                         Î    N     S     E    M      N      Ă     R     I



               N  O  T  E    D  E  S  P  R  E    M  I Ş  C  A  R  E  A    L  I T  E  R  A  R  Ă    Ş  l   I N  T  E  L  E  C  T  U  A  L  Ă  :




                 Mihail  Eminescu  pi  întemeie­     Ultimul  memorandist.  Pe  stră­  cultură  inteligentă  pentru  a  ni-1
               rea  „României  June“.  Intr’o  pla­  zile  liniştite  ale  Sibiului  vezi  la  ore   păstra  rodnic  şl  frumos,  dacă  jertfa
               chetă  elegantă  d.  A.  A.  M.  (nu  obişnuite  trecând  cu  pas  măsurat   noastră  de  sânge  nu  ni-1  poate  reda
               cumva:  Mureşanu?)  dovedeşte  că  şi  dârz  în  tremurătura  nesigură  a   politiceşte.  Şi  munca  lui  modestă
               Eminescu  n’a  avut  niciun  amestec   încheieturilor,  un  bătrân  năltuţ,  cu   n’a  fost  zidarnic.  Pe  plaiurile  Ar­
               la  întemeierea  „României  June“  din  capul  sus  ridicat,  încadrat  în  bar-   dealului,  preoţii  şi  dascălii  copţi  la
               Viena.  Autorul  relevă  contradicţiile  ba-i  scurtă,  românească.  Din  aerul  căldura  acestui  suflet  rar,  au  mun­
               dintre  afirmaţiile  lui  Slavici  şi  Ste-   lui  îngrijit  fără  să  fie  solemn,  din   cit  pământul  nostru  şi  i’au  păstrat
               fanelii,  cari  atribuie  cel  dintâi  lui  ţinuta  lui  mândră,  fără  să fie rigida,  cu  sfinţenie  pentru  vremi  mai  bune
               Eminescu  paternitatea  reputatei  so­  din  privirea  Iui  ageră  sub  pleope  decât  cele  când  mergeam  la  închi­
               cietăţi a studenţilor români din Viena,  adunate  de  vreme,  se  desprinde  soare fiindcă îndrăzneam să ne plân­
               iar  cel  de  al  doilea  ideea  peleri­  ceva  care  te  atrage  şi  îţi  impune  gem  de  robia  în  care  ne  aruncase
               najului  la  mormântul  lui  Ştefan  cel  respect.  Simţi  acolo  o  minte,  care  destinul.
               Mare.  Ori,  amândouă  aceste  afir-  n’a  obosit  să  cugete  şi  o  simţire,   Ultimul  memorandist,  care  îşi
               maţiuni  sunt  combătute  cu  docu­  pe  care  nemiloasa  muşcătură  a  bă-   serba  cu  cinste  cei  80  de  ani  ai
               mente  categorice  de  Ion  Grămadă,  trâneţei n’a potolit-o.          vieţni sale, poate fi fericit!
               în  monografia  sa  despre  „Sochta-   Bătrânul  acesta  simpatic,  a  îm­
                                                                                                       *
               tea academică socială România-Jună   plinit  mai  dăunăzi  optzeci  de  ani
               din Viena (1871 — 1911)“. D. A. A.  şi  este,  ni  se  pare,  ultimul  dintre   Teatrele minoritare în Ardeal.
               M.  isbuteşte  în  adevăr  să  ne  con­  condamnaţii  în  procesul  memoran­  Pentru  a  pune  capăt  unei  stări  de
               vingă  că  propunerea  de  a  se  zice  dului  care  trăieşte.  E  fostul  profe­  lucruri  anormale,  ministerul  culte­
                                 -
               societăţei  „România   vechea  socie­  sor  de  agricultură  de  la  seminarul  lor  şi  artelor  a  hoţărît  să  se  des­
               tate  studenţească  a  studenţilor  ro­  teologic şi şcoala normală din Sibiu,  fiinţeze  sistemul  concesiunilor  pe
               mâni  din  Viena,  „România  Jună“  a   d.  Dlmitre  Comşa.  Cu  sufletul  lui   circumscripţii  f  xe,  care  se  aplica
               pornit de la Aurel Mureşeanuîn 1869,  curat,  ca  natura  pe  care  a  iubit-o  până  acum  teatrelor  minoritare,
               inspirat  fiind  de  titulatura  societă-  şi  în  mijlocul  cărei  a  trăit,  Dlmitre  fxând  anumite  noime  şi  condiţiuni
               ţei  „La  giovine  Italia“  a  lui  Giu­  Comşa  a  fost  un  luptător  neîndu­  în  funcţionarea  acestora.  E  o  mă­
               seppe  Mazzini.  După  peripeţii  cu­  plecat  al  cauzelor  noastre  naţionale.   sură  vrednică  de  toată  lauda.  Pen­
               noscute „România Jună  a luat fiinţă   Cei  trei  ani  petrecuţi  în  închisoa­  tru  a  putea  funcţiona,  teatrele  mi­
                                    -
               la  1871,  prin  fuziunea  celor  două  rea  din  Vaţ  după  ce  a  semnat  ho-   noritare  vor  trebui  să  satisfacă  ur­
               societăţi  „România“  şi  „Societatea  tărît  „memorandul“,  nu  l’au  dobo-   mătoarele condiţiuni:
                                  -
               literară  şi  ştiinţifică /Eminescu  era  rît.  întors  acasă,  de  pe  catedra  ce­  1.  Directorii  de  teatre  vor  pre­
               membru  în  amândouă  societăţile  şi   lor  două  şcoli,  el  a  propovăduit  ca  zenta  ministerului  actele  de  cetă­
               are  meritul  de-a  fi  contribuit  prin   profesor  de  agricultură  dragostea  ţenie română.
               spiritul  său  paşnic  la  contopirea  de  acest  pământ,  care  este  al  nos­  2.  Trupa  va  fi  compusă  numai
               acestor rivale. Dar numai atât.    tru  şi  care  trebuie  înobilat  cu  o  din artişti români.
   9   10   11   12   13   14   15   16