Page 6 - 1926-29-30

Pag. 282 C O S I N Z E A N A 25—VII. 1926

Deledda, nu e de mirare ca, în obiectivă, într’o vreme de mistică casă. In casă, e o servitoare, Or-
ultimul ei roman, aderenţa per­ nesănătoasă, — Deledda se înălţă nella...
fectă dintre materie şi stil — ce a ca o stavilă împotriva vremii sale,
făcut din Elias Portolu sau din contraz'când-o şi oprind-o parcă Dar ceeace interesează nu e ur­
Incendio nell’uliveto adevărate ca­ în loc. Nici un scriitor italian de zeala romanului, cam înceată şi
podopere, — să fie puţin ştirbită. astăzi n’a simţit o nevoie mai a- cam încurcată pe alocuri, ci eroii
Dificultatea ce se prezintă scriitoa­ dâncă, o capacitate mai mare în cari o descurcă şi mai ales, Or-
rei era într’adevăr nouă : pe când contopirea mediului cu persoanele, nella, fată dominată de instincte şi
în romanele precedente, cu subiecte a pasiunilor cu peisaglul într’o pu­ sentimente vulgare, dar răscumpă­
sarde, raportul de care vorbeam mai ternică unitate de viziune. Deledda rată de aureola maternităţii. O fi­
sus se afla chiar la obârşia inspi­ este o scriitoare de rasă, chiar îa gură de copilă, Ola, nepoata pro­
raţiei, iar sforţarea scriitoarei sta romanele cu monotonie aparentă, fesorului, înveseleşte prin naivitatea
numai în progresiva aprofundare psi­ ce i-au adus critici severe. ei proaspătă primele şi cele mai
hologică a aceluiaş material, ulti­ In ultimul roman, afară de nou­ frumoase pagini ale cărţii, ce începe
mul roman, problema era găsirea tatea mediului — căci acţiunea se cu o delicată idilă melancolică. Apoi,
unui raport nou şi frământarea Iui petrece pe malul Adriaticei — tre­ tristeţea morală a casei tulbură a-
până la desprinderea uni isvor emo­ buie notată psihologia eroilor, cu dânc pe bătrân, care pleacă luând
tiv pur, fără de care nu se poate totul diferită de personajele obiş­ cu el pe Ornella, gonită şi însăr­
stabili acea simpatie lăuntrică pro­ nuite ale romanelor şi poveştilor cinată, ca să se aşeze într’o villă,
fundă între intuiţia artistului şi Graziei Deledda. Până aci, elemen­ unde se mai întâmplase un păcat
conţinutul operei. tele de rasă, iera hia socială şi rân- întunecos şi unde bătrânul vrea
r
Sardinia, cu pasiunile eroilor ei, duiala familiei erau de origine să-şi ispăşească greşeala tinereţii,
păstori, ţărani, femei şi tot peisa- sardă; mediul modela figurile şi creindu-şi o datorie mai puternică
giul în care se scaldă aceste fi­ desvoltarea lor psihologică, dând decât puterile sale, — până ce în­
guri, — toate .acestea Ie avea acţiunii un ton sever şi primitiv, tr’o noapte, tânăra femeie fuge cu
Grazia Deledda in casă sau în uneori dramatic. In ultimul roman copilul înfăşat în scutece, să-şi
apropiere, sub ochi; le cunoaştea şi, în parte, chiar în penultimul. caute pacea într’un colţ necunoscut
tainele, tendinţele sufleteşti, chiar La danza della eoliana, eroii nu mai al Apeninilor.
cele mai ascunse. Amintirile îi erau sunt supuşi acestor legi, mediul nu-i Analogia biblică a fugii în Egipt
de-ajuns. Scriitoarea le evocase în­ domină ; ascultă numai de ei Înşişi, poate să pară voită şi întrucâtva
tâi cu un belşug de impresii aproape de instinctele lor propri. Numai forţată. Dar scriitoarea italiană a
romantic, adeseori cu un cearcăn profesorul pare că se supune unei ştiut să treacă uşor peste această
sinistru, pentru ca să ajungă apoi datorii de împlinit, pentru ispăşirea dificultate şi peste multe altele.
la nodul psiholoc, la taina delicată unui păcat străvechi, deşi această Lăsând Ia o parte înţelesul ascuns
ce se ascunde discret în orice su­ datorie nu se împlineşte prin fapte al intrigii, preocupările morale ale
flet. Acel nod psihologic era des­ directe, încât el apare mai puţin ca profesorului şi anumite lungimi ale
făcut şi explicat cu grija de adevăr om de voinţă, decât ca victimă a povestirii, ceeace-mi p'ace mai mult
ce îndruma intuiţia scriitoarei. Cri­ unor situaţii străine lui şi pe care sunt viziunile senine ale mării prin­
ticii rămâneau înmărmuriţi văzând încearcă să le rezolve cum poate. tre delicate notaţii de peisaj şi fră­
cum mâinile slabe ale unei femei De fapt, e un nenorocit. După patru­ gezimea veşnic nouă a sentimente­
puteau să scurme cu subtilitate atât zeci de ani de slujbă, rămas sin­ lor. Dar, izolând astfel fragmentele
de pătrunzătoare şl, totodată, vigu­ gur, fără rude şi fără iubire, e a- de urzeala faptelor, ca să te bucuri
roasă, ungherele cele mai necunos­ tras de invitaţia unui fiu adoptiv, de limpezimea lor fermecătoare,
cute ale unor conştiinţe nepătrunse. fugit de acasă din copilărie şi care rişti să le faci să piardă graţia
Clipe de entuziasm nemărginit, când s’a îmbogăţit luând în căsătorie pe melancolică ce Ie învăluie. Şi mai
Deledda fu salutată ca cea mai o văduvă bogată. Bătrânul observă rău e să te apuci să raţionezi des­
mare scriitoare italiană. Nimic nu cărând că fiul nu e credincios so­ pre ele, înarmat cu cuţitul de di­
j
scăpa privirii sale ascuţite şl har­ ţiei nici în casă, nici afară din secţie.
nice : nici-o cută a sufletului, nici
sensul celui mai simplu gest. Şi
când te gândeşti că acea grijă de
adevăr se reflecta într’un stil spon­
tan şi robust, lipsit de orice com­
plezenţă descriptivă, de orice lux
coloristic, gol şi simplu ca viaţa,
— pricepi uşor mărimea unei ar­
tiste care, într’o epocă literară, fă­
cută mai mult din imitaţii străine,
reuşise să-şi creieze o personali­
tate aşa de puternică în Italia.
Scriitoare neliterară, într’o vreme
când literatura italiană curgea în
jghiaburi de toate soiurile d’annun-
ziene, simboliste, decadente sau
erotice; povestitoare simplă, dis­
tinsă, calmă într’o epocă de ex bi-
ţionism; artistă sănătoasă, sobră,