Page 10 - 1926-31

Pag. 302 C O S I N Z E A N A --------------------------- 1—VIII. 1926

R E V I S T E L E

/ ,/
„Lamura“ (An VII N 5*6) Ad­ număr juste adnotaţii în legătură comedia dracului, că femeia îşi ia
mirabila revistă de cultură generală cu cartea lui H Gaudig despre un surâs stormatizat, sau boicotizat,
editată de „Fundaţia Principele „Personalitate“. Dl prof. Simionescu sau revirimentizat. Dar câte fante­
Carol“ face desigur un bun servi­ semnează un articol de îndrumări zii de astea contabilicesco-econo-
ciu nu numai corpului didactic, că­ culturale pentru învăţători, în care ceşti nu poate avea o femeie în
tre care se adresează ci şi maselor ni se pare că se recomandă prea poezia nouă 1
dornice de bune şi serioase îndru­ unilaterul numai publicaţiile săteşti Ciudat însă. Toate ’s anapoda în
mări culturale. ale unei singure edituri, la care poezia asta nouă, numai aritmetica
In acest număr dl Em. Bucuţa dsa are un rol destul, de important. a rămas aceeaş. Auziţi: „9 şi cu 1
publică un articol plin de bune In restul revistei, bune studii de fac tot zece* ! Hotărât dl Camil
sugestii pentru noi, despre marea caracter didactic şi bogate recenzii Petrescu nu e încă desăvârşit nou.
desvoltare şi însemnatul rol edu­ şi însemnări culturale. Dar să nădăjduim că nu va trece
cativ pe care îl are teatrul de pă­ „Cetatea Literară“ (An. I—Nr. mut şi „9 şi cu 1“ vor face şi la
puşi în Cehoslovacia. Dsa a asistat 9 — 10) vrea să fie <armă de ofen­ ds. 13.
ia un asemenea spectacol, a cerce­ sivă contra vechilor forme hterare. De altfel revista are vre-o patru
tat chestiunea şi ni-o oferă. E în Dl. Camil Petrescu, directorul re­ pagini în 4° pline cu poezii aproape
adevăr deosebit de important ceea vistei, e un spirit năbădăios. Dsa de aceeaşi factură, ceea ce înseamnă
ce se poate realiza cu acest teatru nu se mulţumeşte să aibă talent şi că poezia ncuă e foarte înfloritoare.
într’o ţară cu adâncă grijă de bo­ să scrie pe înţelesul tuturor; dsa Şi să ne mai plângem că nu avem
găţia sufletului naţional. Iată câteva vrea să fie extraordinar, nemaivă­ producţ e poetică de mare valoare?
date: zut, nemaiauzit. „Poftiţi, domnilor, Un rătăcit în aceste pagini ni se
„In Praga sunt patru teatre de înăuntru şi vedeţi natural ceeace pare d. Ciurezu. care publică re­
păpuşi. Au două sau trei reprezen­ afară e numai zugrăvit pe pânză*. marcabile versuri în formă popu­
taţii de fiecare dată în cele două Şi între curios să vezi monstrul. lară, cu nimic justficate ca poezie
zile din săptămână când joacă, cel Iată-1: nouă:
puţin cele deschise mai ales pen­
tru şcolari. In toată Cehoslovacia Poţi să ’ncepi cu orice filă din idilă Apă
sunt peste o sută, atât în oraşe, Inima să ţi-o arunci ca pe o bilă apă lină,
dar în deosebi la sate. Firul loi Acrobatul. Braţu ’ntors s’o prindă pe la cu miros de bolbotină,
poate fi urmărit până adânc în vea­ Să descrie flori de linii înstelate [spate neatinsă de lumină
nici de umbră de sulfină
cul al şaptesprezecelea. Vor fi fost Jocul ei în jurul tău. Dar simţi că rece nici de gură de albină,
întâiu un mijloc de petrecere po­ 9 şi cu 1 fac tot 10. apă,
pular, cu un Vasilache de lemn la apă lină;
Doar un buton întors. Curentul s’a oprit
marginea unei pânze, aşa cum la Automat în tot oraşul au încremenit Apă vie ne ’ncepută,
îa adânc de lut crescută,
noi au şi rămas şi pot fi văzute Tramvaile pe linii. întorci şi iar îa prundiş de piatră suptă,
până azi Ia bâlciuri. împrejurările, Tramvaiele se mişcă tutelar. de senin necunoscută,
aici, nu le-au umplut de-o viaţă apă vie ne ’ncepută ;
proprie şi oamenii nu s’au ostenit Porneşte înainte ’nzorzonat un căţeluş
Se leagănă fudul în haina lui de plus
să le desăvârşească. In Cehoslova­ Porneşte pe alee fericit Am venit
cu zori pe gene
cia a fost altfel.“ Dar când stăpâna s’a obrit şi pe tâmple
O bogată literatură alimentează Cu capu ’ntors a stat şi el cu răcoare de poene,
acest teatru, pa cari reputaţi pictori, Căci fantezia nu i-a fost decât exces de am venit
[zel.
sculptori, arhitecţi, îl înobilează ne­ în păr cu vânt
şi pe glesne
contenit cu rodul nesecatei lor ima­ Cazi suflete cu fruntea ’n piept miros reavăn
ginaţii plastice. Revino cu piciorul drept de mământ.
Câte lucruri bune nu s’ar putea Lângă femeea cu surâs standardizat
face în aceeaşi direcţie şl la noi, Răspunde-i cu surâs penalizat. Nu e nici-o trăsnaie în aceste
dacă am fi ceva mai’ muncitori şi versuri, vechi de când poporul ro­
mai mult închinaţi binelui public? Tu, spectator naiv rămâi cu gura mânesc a ştiut să îndruge câteva
Din bogata noastră literatură popu­ căscată. Dl Camil Petrescu e feri­ vorbe. Atunci ce cântă dl Ciurezu
lară de basme, legende şi snoave cit, dacă nu întinzi mâna să des­ între dl Camil Petrescu şi dl I.
s’ar putea ridica o admirabilă lite­ coperi boscaria de după perdeaua Vinea?
ratură pentru teatrul acesta ideal. amăgitoare a scenei de bâlciu. Cronica revistei e însă vioaie,
Dar literaţii noştri prea mult inti­ Aceasta se cheamă, desigur, poe­ adeseori justă şi aproape totdeauna
midaţi de modele literare de aiurea zie nouă, originalitate veritabilă, în inteligibilă, ceea ce înseamnă că
calcă pe alte meleaguri şi nu în­ această cetate literară de carton cei ce scriu „Cetatea literară* sunt
drăznesc să se apropie de preluc­ mâzgălit. Dar, noi o mărturisim cins­ oameni perfect normali. Câtă legică
rarea acestui material, care se tit, că prostia noastră nu înţelege şi cât bun simţim în notiţa întitulată
pierde. ce se va întâmpla dacă „sufletul cu „Pluralul“ ! Nu cerem poeziei lo­
Dl Bucuţa are dreptate să fie capul în piept“ va greşi-o şi o va gică, deşi trebuie să aibă şi ea o
sceptic gândindu-se la noi, după lua cu piciorul stâng. Va mai avea logică, a ei, dar bunul simţ?...
cele văzute la Praga. femeia surâsul „standardizat“, sau Manole Ampoianu
Pr. Ţ. Chiricuţa face în acelaş ba? Te pomeneşti că se întâmplă