Page 11 - 1926-31
P. 11
1—VIII. 1926 C O S 1N Z E A N A Pag. 303
Î N S E M N Ă R R I I
N O T E D E S P R E M I Ş C A R E A L I T E R A R Ă Ş l I N T E L E C T U A L Ă :
I
D. Ion Breazu ne anunţă printr'o „Fundaţia Principele Carol“ în Ar examinează situaţia celor două biseric
scrisoare că îşi retrage colaborarea deal. Intr’un interview acordat ziarului româneşti şi necesitatea unirii acestora
de la revista noastră, pentru motivul „Biruinţa“ din localitate d. Mugur, direc într'o singură biserică puternică. Autorul
că redactorul revistei, d. D. I. Cucu, torul „Fundaţiei Principele Carol“ vor face o justă paralelă între biserica orto
şi-a exprimat alte păreri aici despre beşte despre organizarea şi activitatea doxă şi biserica unită din Ardeal şi cons
poez a lui Lucian Blaga decât dsa. 'acestei instituţii în Ardeal. Puţ ne lucruri tată că nimic nu ne mai obligă astăzi a
Regretăm plecarea dlui Breazu dintre înfăptuite aici poate remarca d. Mugur. sta sub autoritatea bisericească a papei.
noi, pentrucă dsa dovedise aici remar Fundaţia are câteva cinematografe, a pre Actul dela 1698 era o necesitate. Biserica
cabile calităţi, pe cari desigur că şl luat desfacerea ziarelor şi publicaţiilor românească persecutată de protestanţi
le va valorifica tot aşa de bine şi în în chioşcurile din gări şi a organizat mu simţia nevoia unui sprijin puternic pen
altă parte. Dar o regretăm şi pentru zeul etnografic din Cluj Mai mult nu se tru a putea să reziste. Astfel o parte din
faptul că d. Breazu n’a înţeles că pă putea face deocamdată pentru a nu se preoţi şi credincioşii noştri s’au pus sub
rerile dsale exprimate în această re stânjeni activitatea „Astrei“. Dar dsa ne protectoratul papei, fără a-şi părăsi ve
vistă nu ne obligau să judecăm Ia fel anunţă un bogat plan de realizări în vii chia credinţă. Numai mai târziu biserica
cu dsa, după cum nici părerile altora tor. Se vor creia astfel muzee etnografice unită, constrânsă, a adaptat dogma bi
nu ne obligă Ia aceasta. în mai multe centre, pentru a se salva sericii catolice.
* delà pieire din vreme bogăţia de înfă- Ieşiţi biruitori din valurile istoriei, ne-au
Premiile „Cărţii Româneşti“. Revenim ţişera trecutului nostru. strâns în mănunchi fiii aceluiaş neam.
Ne mai separă doar credinţa, acest ac
Ne întrebăm însă, nu ar fi de mai mult
asupra acestei chestiuni deplini satisfă folos această muncă a Fundaţiei, dacă cident survenit în trecut. De ce nu ni-am
cuţi. Desminţirea pe care am dorit-o ni ea ar colabora alăturea cu „Astra“, pe uni şi în credinţă. Dar să mergem sub
s’a dat. Vorbind intrun număr trecut des care astăzi trebue să o ocoliascâ? scutul papei astăzi, după ce marea ma
pre premiile instituite de „Cartea Româ * joritate a poporului româaesc a rezistat
nească" ne exprimam îndoiala dacă pre pâstrându şi credinţa din strămoşi ar fi
miile sint acordate numai ca premii şi nu Sadoveanu în limba polonă. Dlntr’un o greşială. Cu biserica Romei putem păs
se confundă cu drepturile de autor. Di articol publicat în „Adevărul Literar“ de tra raporturi de strânsă cordialitate, dar
recţiunea „Cărţii Româneşti" ne răspunde, dna Isabela Sadoveanu, aflăm că dna noi să ne unim aici pentru a nu întări
trimiţându-ne un prospect din care reiese Kasterska-Serghiescu s’a hotărît să tra ca popor. Şi când va veni vremea sâ se
că lucrările premiate intră ia proprietatea ducă în limba poloneză parte din opera realizeze acel ideal deziderat al unirii tu
editurei iar autorul şi urmaşii lui legali marelui nostru prozator, d. Mihail Sado turor bisericilor într’un singur mănunchiu,
are dreptul la 20%-din produsul net al veanu. Ştirea este îmbucurătoare. Bogata biseiica noastră întărită din unirea între
lucrării pusă în vânzare. operă a dlui Mihail Sadoveanu este cea noi, că individualitate ei distinctă îşi va
Cu această lămurire, „Cartea Româ mai bună recomandaţie faţă de vecinii putea spune hotărît cuvântu-i, greu în
nească“, după cum am mai spus o câş noştri delà nord, cu care cândva am avut balanţa credinţei.
tigă în recunoştinţa noastră, instituind strânse legături culturale. Era o vreme Cartea colegului nostru d. Paleologu
premile sale literare. când feciorii boerilor moldoveni în Polo stăpânită de un spirit paşnic, este vred
• nia îşi făceau educaţia. Marii noştri cro nică a f( citită şi pentru materialul is
nicari în Polonia au fost formaţi şi cel
O declaraţie preţioasă. Un mare nu mai strălucit produs al acestor legături toric bogat, pe care îl pune în discuţie,
măr de scriitori maghiari, anunţându-şi culturale a fost Dimitrie Cantemir, care şi pentru ideea curată pe care ea o
acum câteva zile demisia din societatea şi-a câştigat o mare autoritate în toate respiră.
„Ady Endre“ prezidată de d. Franyo Zol- cercurile culturale ale Europei din vre
tân, şi cum această manifestare venia mea lui.
după discursul rostit de d. Franyo la Cu opera lui Sadoveanu restituim târ
mormântul lui Eminescu, ziarul „Biruinţa“ ziu o parte din ceeace vecinii noştri B I B L I O G R A F I E
se întreba dacă în demisiile anunţate nu delà nord ni-au împrumutat altădată.
este o demonstraţie faţă de discursul pre Plâtim bine o poliţă veche. Poporul po
şedintelui societăţii „Ady Endre“, care lon va găsi în paginile marelui nostru Editura „Cartea Românească*, Bucureşti :
mărturisea poate mni muit decât acordau prozator un mediu nu prea străin şi un Ioan Pillât: Biserica de altădată,
parte din scriitorii unguri pentru înche suflet înrudit. Satul moldovenesc, cu viaţa poezii............................................40 lei
garea înţelegerei culturale româno-ma- lui ticnită, cu obiceiurile lui străvechi, Th. D. Speranţă: Anecdote nouă,
ghiare. La această întrebare a ziarului cu oamenii lui aspri în înfăţişare dar moi v. VII. ed. V...............................70 *„
clujan, scriitorii demisionaţi s’au grăbit la suflet, nu este cu mult deosebit de Emilia Tailler: Din tainele simţirei,
să declare că motivul demisiei lor este satul de dincolo de graniţa Bucovinei. nuvele........................................ 50 „
de altă natură şi că „din întreaga acti Şi cât de viu se oglindeşte el în paginile A. Vlahuţă: Dan............................ 70 „
vitate de până acum a societăţii „Ady maestrite ale dlui Sadovaanu. Ion Slovaci: Nuvele, vol. IV. ... 70 „
Endre“ ei nu se solidarizează decât cu Fapta dnei Kasterska, soţia poloneză a M. Sadoveanu: Ţara de dincolo
gestul preşedintelui de a participa la pele românului Serghiescu, ea însăşi devenită de negură................................. 120 „
rinajul de la mormântul lui Eminescu“. o vrednică româncă, va da desigur bune Ilie Moriova: Cultura legumelor . 40 „
Declaraţia este preţioasă, pentrucă ea roade. Ca şi noi cari ne mândrim astăzi
dovedeşte încă odată că o mare parte cu admirabila operă a dlui Sadoveanu,
din scriitorii maghiari, îndrumători ai fraţii săi de sânge din patria mumă îi POŞTA ADMINISTRAŢIEI
opiniei publice maghiare din cuprinsul vor mulţumi şi pentru orele de desfătare
ţârei, dau o serioasă atenţie chestiunei pe cari le vor avea citind „Dumbrava
înţelegerei culturale româno- maghiare. Am minunată* şi pentru cele procurate din George Peruca. Adresaţi-vă pentru căr
vrea însă ca toate declaraţiunile ce se lectura traducerilor viitoare. ţile dorite la Librăria Cartea Românească
fac să fie cât mai mult conforme şi cu * din Cluj.
faptele ce se săvârşesc.
„Biserica unică românească* intr’un Ioan Botoc. Am primit abonamentul cu
* bine documentat studiu, d. 1. Paleologu, mulţumiri.
