Page 2 - 1926-31

Pag. 294 C O S I N Z È A N À ■ ................... 1—VIII. 1926

TEATRUL DE PROPAGANDĂ

de D. I. CUCU

Aplicarea nouii legi a teatrelor a şi din Chişinău. Intrebatu-sa oare Teatrului Naţioual din Bucureşti şi
scos la iveală chestiunea plusului de cineva, atunci când se constata că înzestrate cu toată recuzita trebui­
actori la Teatrul Naţional din Ca­ Teatrul Naţional are peste 180 de toare, aceste teatre ar putea da nu
pitală. Numeroşi pensionari ai aces­ angajaţi, din care nu utilizează 50, numai spectacole de adevărată artă,
tei instituţii au fost ameninţaţi să cu câţi actori îşi ţin repertoriile ce­ dar ar putea îndeplini cu folos ro­
fie scoşi din statele lunare de plată. lelalte teatre naţionale? Nu. hotă- lul acela de propagandă culturală
Dar lucrurile s’au aranjat mai apoi, rît nu! Căci ar fi trebuit să se afle românească, pe care astăzi oficia­
aşa fel că astăzi toată lumea pare că se face în aceste teatre un ade­ litatea noastră neorientată este dis­
a fi mulţumită. Parte din actorii vărat hamalâc artistic, în timp ce pusă a-l acorda oricui. Şi altfel
Teatrului Naţional au fost lăsaţi la alţii stau şi consumă în comodă s'ar face propaganda de aici. Re­
locurile lor ; parte au fost trecuţi lene fondurile taxelar pe spectacole. pertoriile ar păstra o anumită normă
într’o echipă de propagandă. Actorii, cari joacă săptămână de corespunzătoare trebuinţelor sufle­
Inventivi cum suntem am găsit şi săptămână în două sau trei specta­ teşti ale mediului căruia se adre­
aici soluţia, care eludează preve­ cole, actorii cari în opt luni de sta­ sează ; iar reprezentanţiile s’ar da
derile unei noui legi din cea dintâi giune trebuie să înveţe 30—32 de după un anumit program, care ar
clipă a aplicărei ei. Această lege, roluri noui, fac aci o muncă isto­ statornici interesul pentru teatrul
care urma să înlesnească realizarea vitoare de salahori. Şi mă mir că o românesc.
unei importante reforme în sistemul fac, fără să protesteze, când din­ După cum am spus, teatrele na­
de organizare şi funcţionare a tea­ colo alţii lenevesc, iau leafă şi îi ţionale din provincie arareori pot
trelor din România, se dovedeşte dispreţuiesc cu falsa superioritate a ţine afişul unei piese mai mult de
astfel inutilă. Teatrul Naţional al Capitalei. trei spectacole. Aşa sînt împreju­
Capitalei va rămâne acelaş, aglo­ Ceeace se petrece la Teatrele Na­ rările. Centrele provinciale n’au
merat cu personal artistic fără în­ ţionale din provincie este o ruşine abundenţa de lume flotantă a Ca­
trebuinţare în repertoriul susţinut de pentru vremurile noastre. Fiecare pitalei, nici aceeaşi masă de spec­
maximum o treime din numărul ac­ spectacol este o eroică sforţare tatori stabili. De aici şi nevoia de
torilor înscrişi în state. Legea e nouă, pentru menţinerea unui nivel artis­ a se da în fiecare săptămână o
dar uzanţele vechi au fost mai pu­ tic onorabil, pentrucă niciodată a- premieră Cu personalul insuficient
ternice. ceste teatre nu au personalul sufi­ de astăzi, o imensă energie se pă-
Totuşi, se zice, vom avea o echipă cient din cari să aleagă interpreţii răduieşte în cele trei spectacole,
de propagandă. Cincisprezece sau potriviţi rolurilor şi pentrucă îm­ cari pot ţine interesul publicului le­
douăzeci de actori, mai puţin favo­ prejurările specifice centrelor pro­ gat de teatru Ori această energie
rizaţi de soartă decât alţii, vor pleca vinciale impun în fiecare săptămână s’ar putea utiliza cu folos în pro­
de două sau de trei ori pe an în o premieră. Dintr'o condamnabilă pagandă culturală pe seama oraşe­
turneu, vor descinde grăbiţi în câ lăcomie centralistă totul se atrage lor din provincia respectivă, dacă
teva oraşe de provincie, vor debita la Bucureşti. Fondurile taxelor pe s'ar dubla personalul artistic al
în silă câteva acte de comedie fran­ spectacole nu se repartizează just fiecărui teatru provincial. S’arcreia
ţuzească sau de sforăitoare dramă între toate teatrele naţionale, fie astfel două echipe cari ar alterna
indigenă şi se vor întoarce la Bu­ luându se drept criteriu contribuţia la reprezentarea premierelor dela
cureşti mulţumiţi că pot justifica fiecărei provincii la aceste fonduri centru şi la reprezentanţiile de pro­
cele 7—8 luni de inactivitate remu­ şi repar tizându-se teatrului naţio­ pagandă în celelalte oraşe. Rolurile
nerată în statele Naţionalului. Şi nal respectiv, fie împărţindu se în odată învăţate pentru o premieră,
aceasta se va numi pompos propa­ părţi egale între toate teatrele na­ nu s’ar lăsa inutilizate, ca până
gandă culturală, spre deplina satis­ ţionale. Bucureştii înghit aproape acum, după vidarea celor trei spec­
facţie a tuturor, şi a celor ce do- în întregime aceste f onduri, iar tea­ tacole posibile, ci s’ar face serie
riau o reformă, dar n’au putut-o trelor naţionale din provincie li se complectă cu ele acolo unde publi­
face, şi a celorlalţi cari nu se pot aruncă tocmai atâta cât le trebuie cul e dornic de teatru şi nu-l are
smulge din freamătul Bucureştilor ca să nu moară decât incidental şi insuficient redat.
dintre Capşa şi Continental. Dacă repartiţia acestor fonduri Dar despre această chestiune a
E însă o chestiune, la care nu s’a s'ar face just, teatrele naţionale organizării teatrului de propagandă
gândit nimenea. E chestiunea tea­ provinciale ar deveni prospere. îm­ în nouile provincii ne rezervăm drep­
trelor oficiale din provincie, din Cluj, bogăţite cu personalul artistic sufi­ tul a ne ocupa pe larg într’un nu­
din Craiova, din Iaşi, din Cernăuţi cient din surplusul inutilizat al măr viitor.