Page 5 - 1926-31
P. 5
1—VIII. 1926 ------------------------------------------C O S I N Z E A N A Pag. 297
L E P R O Ş I I şi ori-ce dorinţă de libertate mi-o
reprima. Când înplinisem optspre
zece ani, tata muri într’o furtună
de SABIN G. TRUŢIA pe mare, spre Ant'ochia. La vestea
morţii n’am plâns, cum fac de obi
Vestea profetului blând din Na- Soarele urcat de-asupra muntelui cei alţii; din potr.vă, am simţit un
zaretul Galileii se lăţia pretutindeni. Sion, îşi revărsa potopul de raze fel de bucurie. Şi la ce-aş fi plâns?
Azi e pomenit în Caesarea lui Fi- fierbinţi peste câmpiile pline de doar moartea lui pentru mine în
lip şi’n Samaria, ca mâne în Tyr verdeaţă. Dinspre cetatea vastă, a semna libertate. Ştiam că tata era
şi Sidon şi mai apoi departe pe cărei ziduri uriaşe se întindeau până bcgat şi aceasta bogăţ e era de-a-
ţermurile nisipoase şl arse de soare departe, pe sub dealurile presărate cum a mea, singurul copil. Puteam
ale mării Genesarethuiui Cuvintele cu oleandri, străbâtea uşor sbiere- deci să trăiesc cum vream, în dep
lui pline de îuţelepciune, picurau tul cămilelor flămânde. lină 1 bertate şi fără a da cuiva
în suf etele dornice de adevăr, ca Tânărul urmări cu privirea sbo- vre-o socoteală. Curând după moar
stropii roditori. Şi cuvântul adevă rul rândunelelor cari ciripeau voi tea tatălui meu, am vândut o partî
rului era întărit cu semne şi mi oase prin văzduhul plin de miresme din moştenire şi am plecat la Ieru
nuni. şi zise : salim. Dar aici nu mă s'mţiam bine.
Orbii văd, leproşii se curăţesc şi — „Ce bine-ar fi să vină profe Nu puteam să mă împac de loc cu
morţii se scoală. Păgânii se minu tul !,.. Se spune că e m'lostiv şi el obiceiurile rigide al neamului meu.
nează, iar poporul lui Israil simte ne-ar tămădui“ ! Credincios n’am fost niciodată. Pen-
înplinirea făgăduinţei lui I hve. — „Nu te amăgi tinere !“ — răs ru mine templul lui Solomon nu
— E Mesia ! punse bătrânul. — „Tu eşti roman, însemna mai mult ca un local de
— Povăţuitorul I — prevestit de profetul e iudeu ! Chiar de-ar putea petrecere. Şi totuşi faptul că eram
profeţi, care va să ridice iarăşi la să-ţi ajute, el n’ar fice-o asta, ci iudeu, mă stânjenea mult în dorul
mărirea de odinioară sămânţa lui din potrivă, te-ar privi cu dispreţ! de-a petrece.
Avram ! Eu sunt iudeu, dar n'am crezut nici Peste puţin, am plecat la Antio-
când în profeţi 1 Toate sunt vorbe chia. Şi, ce să-ţi spun?! In patru
In vremea asta, Ia poalele mun numai şi amăgiri I Profetul despre ani îmi mistuisein banii toţi; în
telui Sion, zăceau o mulţime de care se vorbeşte acum, nu va fi, schimb, învăţasem să petrec. N’am
leproşi. Goniţi din ceata oamenilor decât un simplu amăgitor* 1... de gând să te plictisesc cu cele
integri, aceşti nenorociţi îşi petre — „Cum? minunile despre cari învăţate în Antioch a... Tu eşti ro
ceau zilele chinuite printre mormin se spune că le-a făcut acest profet man şi ştii ce înseamnă a petrece!
tele părăsite, tmăgindu-şi foamea cu să fie minciuni? Nu !... Ş’apoi, dacă Reîntors la locul meu matal, îmi
ceia-ce le asvâ leau de departe dru e bun şi milostiv s’ar putea să pri vândui întreaga moştenire. Aveam
T
meţii milostivi. Om sănătos nu în- vească pe cineva cu dispreţ?... acum iarăşi o sumă fabuloasă.
drăsnea să se atingă de ei şi era Sunt roman ! poporul urgisit de — Nici nu visam, ca Măi meu
de-ajuns să se rostească cuvântul iudei, dar nici iudeii nu sunt toţi să fi fost atât de bogat.
„lepros*, pentruca să se cutremure la fel 1 In pruncia mea am cunos In sufletul meu simţiam de mult
chiar cele mai înpietrite inimi. Cel cut întâmplător un copil iudeu, care dorinţa de-a cunoaşte Roma şi A-
atins de groaznica molimă, era smuls mi-o făcut mult bine ! Nu s’ar pu tena. Şi cum bogăţia îmi permitea
din sânul familiei sale şi târât de tea ca profetul de azi să fie ase să fac tot ce doream, îmi lăpădai
parte... Copilul era despărţit pentru menea copilului de-atunci* ?... portul meu de iudeu şi înbrăcân-
totdeauna de mamă, bărbatul de — „Crede cum vrei 1 eu însă îţi du-mâ în portul romanilor, am ple
soţie şi fratele de frate. Pe feţele spun, să nu te amăgeşti ! Vino mai cat la Roma. Limba romanilor- o
lor schimonosite era înt părită des- bine şi spune-mi povestea vieţii ştiam, iar datinele le învăţasem înte
nădejdea şi trupul slăbit le era plin tale“ !... timp. Acolo apoi, începui să-mi pe
de răni. Cei cari sufereau de vreme Tânărul îşi răzimă fruntee în trec zilele într’un lanţ nesfârşit de
îndelungată, purtau siluete scârboase palme şi rămase tăcut, cu privirea plăceri. Duceam chiar jertfă la zeii
de stafii, în cari doar sufletul de pierdută în gol. voştrii păgâni. Ce amăgire! pro
mai trăia. — „Ori poate vrei să cunoşti în feţi ... şi zei!
Vestea minunatului profet pătrun tâi viaţa mea?... fie 1... am să ţi-o In câteva rânduri am vizitat şi
sese până la ei. Şi mulţi din cei povestesc pe scurt“. Atena, dar Roma avea mai mult
năpăstuiţi aşteptau acum înfriguraţi, Iudeul îşi strânse pe lângă trupul farmec. După alţi şase ani, prăpă
să le răsară profetul în cale, pen plin de răni bucăţ le de haine disem totul. Dedat la viaţă uşoară
truca să-şi reverse asupra lor mi sdremţuite şi trecându-şi degetele şi fără griji, ce puteau să fac?!
lostenia şi dorul vindecării. prin barba încâlcită, începu să Gâceşti tinere?! da, aşa e, am în
Se şoptea, că Ieşchu Nazarineanul spună : ceput să fur!... Intr’una din zile —
are să vină curând în sfânta ce — „Până la vârsta de optspre- fiind lipsit — mi-am jefuit unul
tate... aece ani, în viaţă mea nu s’a în dintre prieteni — un patrician. —
Intr’una din zile, doi nenorociţi tâmplat nimic deosebit. Pe mama o Era să fiu surprins, dar am scăpat
şedeau povestind lâng’o movilă de pierdusem de mic şi astfel copilă cu fuga.
pietre. Unul bătiân, cu barba în ria mea a fost lipsită de farmec. Temându-mă, nucumva să fiu vă
câlcită şi hainele sdremţuite; celă Asta n’am s’o mai povestesc. Alâta dit, m’am reîntors iarăşi în ludea.
lalt în vârsta tinereţ i. Veşmântul doar voi aminti, că aveam de mic Plecasem de-aici bogat şi mă în
curat şi faţa frumoasă încă a tână o fire neastâmpărată. Ţatăl meu, torceam un simpln cerşitor. Ce pu
rului dovedeau, că era abia la în era vânzător de piei într’un orăşel team să fac? să muncesc?... da, e
ceputul boalei. de ludea. Cu mine se purta sever uşor de zis, dar pentru mine, care
