Page 7 - 1926-31
P. 7
1—VIII. 1926 ---------------------------- C O S I N Z E A N A - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - Pag. 299
câţiva. Între aceştia pe egipteanul ERA O ZI DE TOAMNĂ
„Niger“, — poreclit aşa pentru co
lorarea neagră a fetei — şi pe da
cul „Hercul“, care se deosebia de Era o zi de toamnă ’ntârziată
ceilalţi prin blândetă şi forţă. Când Cu croncăniri de corbi în toată zarea,
tata deveni „Centurion“ în garda Cu doruri ce le mistue uitarea...
Caesarului, eu aveam nouă ani. Şi firea tresărea îndoliată.
Pruncia mea a fost plină de far
mec. Tată mă iubea şi mă ţinea
mereu lângă el. La vârsta de nouă Mergeam stingher pe strada solitară
ani m’a dus la Ierusalim, unde era Când tu în cale mi-ai eşit de-odată,
trimis de Caesar, să împedece o Ca fulgul de uşoară şi curată
răscoală. Reîntors la Roma, zilele Cum visurile mele te visară...
mi-se scurseră în linişte, învăluit
de dragostea părinţilcr* mei. Rămas-am trist şi 'ndurerat de tine
Crescut în atmosferă militară,
îndrăgisem şi eu viaţa de soldat. Ca să-mi îngrop şi doruri şi iubire...
Tata să distinse în câteva lupte Şi-am plâns tăcut o noapte în suspine.
contra barbarilor şi ca recunoştinţă,
Caesarul, care îl preţuia, îl avansă, Azi cântece răsună’n larga fire
făcându-1 comandantul unei legiuni. Şi toate sunt de voie bună pline,
Din trofeele câştigate răscumpără Iar eu te strâng la piept de fericire...
parte din proprietăţile vândute şi
viaţa începu să ne surâdă. Dar A. ZEGREANU
voinţa zeilor n’a permis să ne bu
curăm prea mult. Buna mea mamă
muri în curând, lăsându-ne ne- în curând eram stăpân pe inima ei. rurile, pentruca să stau departe de
mângâiaţi. Şi tot voinţa zeilor im Ce fericit eram atunci!... Iulia. Ştiam că adevărul va eşi la
pune, ca omul să uite cu timpul. Dar limba veninoasă aiul Nerva, lumină şi m'am resemnat.
Sora mea Cecilia, care rămase or a spulberat seninul meu vis. Acest Bătrânul Hercul, — credinciosul
fană micuţă, crescu şi devenise una Nerva, — unul dintre aceia cari sclav al tatălui meu — îmi aducea
dintre cele mai frumoase fete ale se numeau prietinii mei — refuzat mereu veşti dela Roma.
Romei. Tinerii patriciani, se între din partea sorei mele Cecilia, a Intre timp, sora mea Cecilia se
ceau în cucerire. începură iarăşi căutat alinare la Iulia. Şi când lu măritase după prietenul în casa că
zilele de petreceri şi distracţii. Şi lia îi destăinui iubirea pentru mine. ruia o cunoscusem pe Iulia. Ştiam
numai durererea pentru pierderea el începu să mă duşmănească. De că se iubesc, şi fericirea lor — cu
mamei şi amintirea ei, ne tulbura faţă mi-se arăta prieten, iar în as toată tristeţa mea — îmi picura în
din când în când, noianul vieţii, cuns mă ponegrea. suflet mângâiere.
ticnite. începui să iubesc şi eu li Vlăstar de patrician bogat, avea Curând după asta, primii dela
bertatea. Doream independenţa şi mare trecere Ia curtea lui Caesar. tatăl meu o scrisoare, în care îmi
eram decis să părăsesc cariera de In urma multelor insinuări răută
militar. Dar voinţa tatălui meu a cioase,. începui să pierd graţia spunea că a isbutit să-l demaşte
pe Nerva. S’a dovedit, că toate erau
hotărât. E! dorea să mă vadă cu Caesarului. Şi’n ura lui, Nerva înscenări răutăcioase din partea a-
orice preţ militar şi numai militar. merse atât departe, încât începu
Avem anumite aptitudini, cari îl să şoptească printre prietenii Cae cestuia. Ca pedeapsă, Caesar l-a
exilat în Gallia, iar pe mine m'a
făceau să spere, că voi înainta sarului. că eu pregătesc o conju avansat şi mă aştepta să-mi strângă
mult. M’am distins în deosebite raţie. Eram subminat şi eu nu ştiam mâna şi să-mi mulţumească pentru
rânduri. Caesarul Tiberiu, începu nimic. Svonul acesta ajunse chiar supunerea şi credinţa mea.
să se intereseze mai de-aproape de la urechile lui Caesar. Urmarea a
mine şi mă luă ca ofiţer în gardă, fost, detaşarea mea la o legiune, Iulia, pentruca să scape de Nerva,
Avem pe-atunci douăzeci şi cinci care pleca spre ludea.’ era decisă într’un timp să între în
de ani. In curând, numele meu era Eram mâhnit, fiindcă trebuia să ceata vestalelor cari păzesc focul
şoptit prin toate tricliniile Romei. mă despart de Iulia, dar tot odată sacru; dar acum s’a resgândit... şi
Şi când eşti căutat, prietenii se îm vesel, crezând, că petrecerea mea mă aşteaptă, pentruca să devină
bie. Tinerii patriciani, floarea aleasă în ludea îmi va aduce alte dis pentru totdeauna a mea.
a Romei. îmi îmbiau pe întrecute tincţii. Ş’apoi mai credeam, că lipsa Alergai în grabă la comandant
prietinia. Peste puţin, am înţeles, mea din Roma va fi de scurtă du şi îmi cerui iarăşi concediu. Bunul
că dragostea lor ţaţă de mine, era rată, După câteva luni petrecute în meu comandant mă primi călduros,
mai mult pentru sora mea Cecilia. ludea, mi-am cerut concediu dela îmi strânse mâna înduioşat, zi-
In casa unui prieten — şi poate comandantul legiunei. Mi s’a spus cându-mi:
acesta era singurul meu prieten însă, că n’am să văd Roma curând, — „Mă iartă dragul meu, că până
devotat — am cunoscut pe Iulia... fiindcă trimiterea mea în ludea era în prezent m’am purtat cam rece
La prima întâlnire am îndrăgit-o. exil. Peste puţin, am cunoscut şl faţă de tine, dar situaţia mea nu-mi
împlinisem douăzeci şi şase de ani cauzele exilului meu. Am încercat îngăduia să mă port altfel faţă de
şi totuşi... nu iubisem încă pe ni să desminţesc bârtfelile răutăcioase, acela, despre care se .vorbea, că
meni. Iubirea mea pentru lulia se dar totul a fost zadarnic. Nerva era era pregătit pentru conjuraţie. Căci
născu spontan. Şi ce să-ţi spun?!... la Roma şi ştia să-mi încurce luc deşi Caesar nu te-a eliminat din
