Page 10 - 1926-32
P. 10

Pag. 314                            ---- C  O  S  I N  Z  E   A  N   A .............. .......... .................... 8—Vili. 1920


               izvoare.  Ele  aşteaptă  o  mică  scor­
               monire  a  culturii  pentru  a  ţâşni  bo­
               gate  la  suprafaţă  şi  a  se  revărsa  în  Î  N  S  E    M       N     Ă      R     I
               marea alvie a naţiei“.
                 Sînt  acestea  gânduri,  cari  nu  di­  NOTE DESPRE MIŞCAREA LITERARĂ Şl INTELECTUALĂ:
               feră  cu  nimic  de  ceeace  şi  noi  am
               spus aici.                           Jidanii  Ia  Fundaţia  Principele  Carol.   însă  ca  „Fundaţia  Principelui  Carol“,  a-
                 Ne  miră  însă  „faptul  că  „S.  D.   întâmplarea  a  făcut  să  ne  cadă  in  mână   ceastâ  instituţie  culturală  de  tineresc  en­
               M.“ pare surprinsă de „noua* noas­  dosarul  unei  afaceri  foarte  complicate  cu   tuziasm  şi  de  muncă  neobosită,  să  fie
               tră  atitudine  în  faţa  literaturi  ro­  unul  din  cinematografele „Fundaţiei Prin­  scutită  de  acest  vechiu  păcat...  Şi  mai
                                                                                       aşteptăm încă 1
               mâneşti  contemporane.  Atitudinea   cipele  Carol“  din  Ardeal.  Am  descoperit   Intre  preoţime  şi  popor.  Relevam
                                                   astfel  lucruri  pe  cari,  dacă  ar  ft  venit
               noastră  nu  este  de  loc  nouă,  ci   cineva  să  ni  le  povestească,  mărturisim   aici  într’un  prim  articol  semnat  de  d.
               numai am accentuat necesitatea unui   că  nu  le-am  fi  crezut.  întreaga  secţiune   Sebastian  Bornemisa  pericolul  care  ne
               tradiţionalism  literar  evolutiv,  ală­  cinematografică  a  acestei  admirabile  ins­  ameninţă  din  scăderea  prestigiului  preo­
               turea  de  celelalte  reviste  tradiţio­  tituţii  de  cultură  naţională  e  năpădită   ţesc  la  sate.  Poporul  nu  vrea  sâ  mai  as­
                                                   de  jidani.  Un  domn  subdirector,  ni  se
               naliste  din  ţară,  cu  deosebire  că   pare,  dela  administraţia  centrală  a  sec-   culte  de  preoţi  şi  haosul  moral  tinde  sâ
                                                                                       ia  locul  întunericului  minţei  în  cele  mai
               pentru producţia literară ardeleneas­  ţiunei  se  chiamă  Posmantir  şi  unde  e  un   multe  sate  ardeleneşti.  E  timpul  să  ne
               că  (ca  şi  „S.  d.  M.)  ni-am  rezervat   Postmantir,  lucrul  e  ştiut,  se  strâng  Pos-   desmeticim  şi  sâ  punem  stavilă  acestei
               dreptul  să  urmăm  un  provincialism   mantirii  ciotcă.  In  Ardeal  toate  conce­  dureroase desbinâri, spuneam noi.
                                                   siunile  de  cinematograf  ale  fundaţiei  sunt
               cultural  în  cuprinsul  acestui  tran-   date  jidanilor.  Dosarul  din  care  intâm-   „Gazeta  Transilvaniei“  discutând  arti­
               diţionalism.  Că  întâmplător  nu  am   plâtor  aflăm  aceste  lucruri  se  referă  la  o   colul  dlui  Bornemisa  admite  că  politicia­
                                                                                       nismul  desmâţat  de  astăzi,  căruia  i-a  că­
               fost  de  acord  asupra  valorii  conţi­  ceartă  intre  doi  jidani,  Mahn  şi  Golden-   zut  victimă  mojoritatea  preoţimei,  este
                                                   berger,  sau  aşa  ceva  şi  directorul  cine­
               nutului  poetic  a  lui  Lucian  Blaga   matografelor  din  Ardeal,  un  domn,  care   una  din  cele  mai  principale  cauze  şi
               cu  unul  din  colaboratorii  noştri  mai   deşi  se  chiamă  Moldovan,  e  ungur  sadea   propune  ca  măsura  de  îndreptare  ca  preo-
               vechi,  aceasta  nu  înseamnă  nici  o   şi nu ştie o boabă româneşte.  ţimea  să  se  întoarcă  la  popor  şi  sa  fie
                                                                                       cu  poporul  mereu.  De  acord,  dar  ni  se
                                                    Faptele  pe  cari  le  relevăm  aici,  ne  dor
               deviare  în  nehotărât  şi  nici  ceea  ce   pentru  prestigiul  Fundaţiei  şi  dragostea   pare  câ  ideea  nu  e  nici  perfect  sinceră
               crede  „S.  d.  M.“  „o  excomunicare“   ce  i-am  purtat,  dar  tocmai  pentru  bunul   şi  nici  deplin  întemeiată.  Înseşi  „Gazeta
               a lui Blaga din literatură. „S. d. M.“   ei  renume  şi  pentru  încrederea  ce  trebuie   Transilvaniei“  recunoaşte  câ  aaca  preo-
               s'a cam grăbit în aprecieri. Noi ştim   să  ne  inspire  le  punem  in  atenţia  celor   ţimea  nu  este  mereu  în  mijlocul  popo­
                                                                                       rului,  stându-i  acolo  cinstit  călăuzitor,
               ceva  mai  de  mult  că  un  scriitor  nu   înstare  să  le  înlăture  cât  mai  curând.   „se  vor  găsi  repede  alte  elemente“  sâ-i
                                                   Căci  lumea  se  va  întreba,  după  cum  ne
               se  excomunică  cu  un  articol  de  re­  întrebăm  şi  noi,  n'a  găsit  Fundaţia  atâ­  conducă.  Ori  tocmai  pentrucâ  precrţimea
               vistă,  şi  nici  cu  o  serie,  cu  atât  mai   ţia  români  câţi  îi  trebuie  pentru  buna   s’a  dat  prea  mult  cu  politica  şi-a  perdut
               puţin  un  scriitor  de  valoare  lui   funcţionare a secţiei sale cinematografice?   ascendentul  pe  care  îl  avea  în  popor,
                                                                                       căci  poporul  nu  este  o  masă  inertă,  ci
               Blaga,  care  dacă  nu  e  poet  după   Sau  cred  conducătorii  ei  de  astăzi  că  e   un  conglomerat  viu,  cu  idei  şi  tendinţe
                                                   un  lucru  aşa  de  greu  cinematografia  în­
               părerea noastră, e un scriitor. Aceasta   cât  nu  poate  fi  făcut  de  români?  Noi   opuse,  iar  preotul  oricât  de  abil  va  fi,
               poate  să  şi-o  închipuie  unii  tinerei,   ştim  un  ziarist  român,  şi  încă  nu  dintre   făcând  politică  cu  un  partid  sau  altnl,
               pe  cari  redactorii  „S.  d.  M.“  îi  ştiu   cei  mai  străluciţi,  care  a  făcut  la  Timi­  nemulţumeşte  pe  pei  ce  cred  în  alte  idei
                                                                                      pontice  şi  îi  pierae  de  subt  autoritatea
               foarte  bine,  şi  cari  îşi  închipuie  că   şoara  adevărate  minuni  organizând  şi   lui.
               cu  cât  înjură  şi  ameuinţă  mai  spur­  conducând   cinematografele   comunale.   Dacă  preotul  nu  face  politică  militantă,
                                                   Câţi  scriitori  siliţi  să  facă  necontenit  an­
               cat,  cu  atâta  au  dat  gata  mai  cu­  ticameră  pe  la  uşile  ministerelor  pentru   nu  este  pătimaşul  slujitor  al  unui  siagur
               rând  pe  adversar  şi  i-au  pus  botriţă   a  „ciupi“  o  mizerabilă  subvenţie  nu  şi-ar   partid  politic,  el  rămâne  totdeauna  în  a-
                                                                                      farâ  de  orice  bănuială  şi  e  acceptat  ca
               gândurilor.                         fi  găsit  in  această  îndeletnicire  un  mij­  un  sfătuitor  obiectiv,  mai  luminat.  Şi  în
                 Dar  despre  acest  lucru  vom  mai   loc  onorabil  de  trai,  dacă  Fundaţia  ar  fi   aceasta  situaţie  fiind,  preotului  îi  tre­
                                                   apelat  la  ei?  Câţi  ziarişti  şi  câţi  pro­
               vorbi,  când  vom  avea  priiej  să  do­  fesori  de  fizică  aela  liceele  secundare   buie  mult  tact.  E  insa  înafarâ  de  luptă,
                                                                                      iar  autoritatea  lui  nu  se  ştirbeşte  cu
               vedim  că  nici  nu  se  excomunică   din  cuprinsul  Ardealului  n’ar  fi  primit   nimic.  Pentru  aceste  motive  credem  câ
               uşor  un  scriitor  şi  nici  nu  se  cre-   bucuroşi  să  conducă  cinematografele   soluţia  întoarcerii  la  popor  e  bună,  dar
               iază  un  poet  din  subtile  pledoarii   Fundaţiei,  creindu-şi  astfel  o  frumoasă   numai  cu  condiţia  ca  preoţimea  sa  re­
                                                   ocupaţie  laterală?  De  ce  nu  s’au  gândit
               critice.                            conducătorii  Fundaţiei  la  aceştia  şi  s’a   nunţe  a  face  politică  militaută.  Poporul
                                Manole Ampoianu    dat  pe  mâna  Pasmatirilor  şi  a  Moldo­  trebuie  condus,  şi  trebuie  condus  fârâ
                                                  venilor  de  dubioasă  provenienţă?  O  că­  patimă,  cu  blândeţe,  cu  seriozitate  şi
                                                   lătorie  de  studii  în  Elveţia  a  Moldova-   mai  cu  seamă  cu  exemplul  unei  vieţi  ne­
                                                   nului  clujan  a  costat  500  000  lei,  ni  se   prihănite.  Astfel  se  vor  putea  înlătură
                                                  spune.  Cu  această  sumă  puteau  fi  trimişi   apoi  şi  celelalte  cauze  ale  acestei  stări
                                                   cinci  români,  cari  şi-ar  fi  îmbogăţit  cu­  de  lucruri,  demoralizarea  provocata  de
                                                  noştinţele  şi  în  alte  domenii,  nu  numai   războiu  şi  activitatea  tot  mai  puternică
                                                  buzunarele.                         a propagandiştilor sectari.
                                                    Acelaş  Moldovan,  analfabet  şi  in  limba   Literatura  românească  în  străinătate.
                                                  maghiară  precum  e  necunoscâtor  al   Relevam  aici  in  nutnârul  nostru  trecut
                                                  limbii  româneşti,  organizează,  fără  ironie,   faptul  ca  opera  dlui  Mihail  Sadoveanu
                                                  desfacerea  publicaţiilor  şi  ziarelor  în   va  fi  tradusă  în  limba  poloneză..  Era  un
                                                  chioşcurile  din  gările  Ardealului,  conce­  fapt  îmbucurător,  dar  nu  e  singurul  care
                                                  siunea  Fundaţiei.  Jidanul  şi-a  făcut  loc   sâ  ne  bucure.  Mai  dâunâzi  se  vorbia  că
                                                  şi  aici.  E  secondantul  Moldovanului  şi   Eminescu  e  tradus  în  limba  suedeză  şi
                                                  se  chiamă  Râdoş.Fâră  ironie,  aşa  este.  Şi   mult  apreciat  în  ţara  lui  Strindberg.  A-
                                                  ne  putem  uşor  închipui  ce  va  ieşi  din   cestea  lângă  traducerile  în  englezeşte  ale
                                                  buna  intenţie  a  Fundaţiei  de  a  da  un  alt   dlui  Beza,  cari  au  adus  un  aşa  de  fru­
                                                  aspect  colportajului  cu  publicaţiuni  ro­  mos  succes  uitatului  de  noi  Creangă,
                                                  mâneşti,  prin  înfăptuirea  pe  care  i-o  rea­  sîat  fapte  cari  preţuiesc  poate  ceva  mai
                                                  lizează  un  ungur  pişicher  şi  un  jidan  cu­  mult  decât  un  trecător  succes  diplo­
                                                  minte, dar numai pentre el 1        matic.
                                                    E  un  vechiu  păcat  românesc  să  nu  a-   Iată  insă  că  nici  in  Italia  nu  rămânem
                                                  vem  încredere  în  noi.  Ni-am  fi  aşteptat  mai  prejos.  Intr’o  scurtă  notiţă  »Tran­
   5   6   7   8   9   10   11   12