Page 11 - 1926-32
P. 11

8—VIII. 1926                                 C  O  S  I N  Z  E  A  N  A                         Pag. 315

       silvania“  ne  vesteşte  că  în  trei  numere   susţine  cu  argumente  serioase  superiori­  P  O  Ş  T  A    R  E  D  A  C  Ţ  I E  I
       ale  ziarului  *11  piccolo“  din  Romn  (30   tatea  bărbaţilor  de  cât  dintr’un  singur
       Iunie  —  1  Iulie  1926,  fapt  recent  deci)   punct:  că  sunt  mai  cerebrali  ca  femeile,
       s’a  publicat,  în  traducerea  dlui  Claudiu   ele  fiind  prin  definiţie  sentimentale.  Dar   I.  V,  Căt.  —  „Pustiu“  e  slabă.
       Isopescu,  schiţa  lui  Caragiale  *25  de   nu  găsim  nici  un  râu,  că  în  cântărirea  şi   Mai  încercarţi,  dar  feriţi-vă  de  lo­
       minute“  ;  iar  ia  *La  rivolta  ideale“,  or­  judecarea  evenimentelor  sociale  şi  poli­
       ganul  Federaţiei  universitare  fasciste  s’a   tice.  alături  de  judecata  rece  şi  talentată   curi  comune.  Inobilaţi-vă  expresia
       publicat schiţa lui EmUŢiârleanu „Grivei“.  a  bărbaţilor  va  interveni  şi  sentimenta­  şi  nu  spuneţi  decât  atât  cât  cores­
                                           lismul  femenin.  Din  potrivă,  sperăm  că  punde  unei  simţiri  adevărate  sau
         Nu  ştim  ce  efect  au  produs  aceste   de  aici  pot  rezulta  numai  lucruri  folosi­
       două  traduci  ri.  Caragiale  e  greu  de  tra­  toare.  Vorbim,  bineînţeles,  de  sentimen­  unui gând nerostit.
       dus,  dar  odată  prins  nu  poate  să  nu   talismul  femeiei  culte,  întrebuinţat  la   A.  Zegr.  —  In  forma  în  care  e
       placă.  Schiţa  Ini  Gârleanu  e  tot  aşa  de   fapte mari ’ş* lucruri serioase, nu e vorba  scrisă,  „La  Crâşmă“  nu  merge.  E
       valoroasă,  cu  duioşia  specifică  a  acestui   de  acel  sentimentalism  dulceag  al  sa­  prea ciotoroasă.
       autor român, dispărut Înainte de vreme.  loanelor parfumate.
         Oricum  însă,  literatura  românească  a   Şi  credem,  că  gestul  dlui  Mussolini,  a   Const.  Goran.  —  Remarcabile
       început  să  intereseze  şi  ar  fi  bine  să  ne   cărui  energie  este  dublată  de  o  rară  a  -   amândouă.  Se  vor  publica  la  rând.
       gândim  dacă,  pe  lângă  atâţia  bani  cari   bilitate  politică,  a  fost  determinat  tocmai  Mai trimiteţi.
       se  pârâduiesc  în  cheltuieli  inutile,  nu  am   de  cunoaşterea  profundă  a  sentimenta­  Ion  Al.  Bran-Lemeny.  —  Mulţu­
       face  cel  mai  bun  serviciu  ţărei  creind  un   lismului femenin.
       oficiu  de  traduceri  şi  editură  într’o  limbă   întreaga  acţiune  politică  a  dlui  Musso­  miri.  Vă  voi  scrie  în  curând,  nu­
       universală.  Gândiţi-vă  numai  ce  frumos   lini  se  bazează  numai  pe  sentiment;  un   mai  să-mi  fac  o  clipă  de  răgaz.
       i-ar  sta  lui  Sadoveanu,  lui  Rebreanu  (Ion   sentiment  înalt,  nobil,  legitim  poate  în   Dealtfel  necunoscuţi  nu  suntem.
       şi  Pădurea  spânzuraţilor)  iui  Brătescu   împrejurările  specifice  ale  ţârei  sale,  dar  Amintlţ-vă  numai  de  vremea  neu-
       Voineşti,  lui  Slavici,  lui  Creangă,  lui  Fi-   numai  sentiment.  D.  Mussolini  ştie  că  nu
       limon,  în  franţuzeşte,  într’o  colecţie  ief­  se  poate  sprijini  la  infinit  pe  răbdarea   tralităţei  şi  de  refugiul  vostru  în
       tină  şi  bine  răspândită.  Comisia  premiu­  necondiţionată  a  bărbaţ  lor,  cari  de  la  o   Bucureşti.  Prietenul  Găvruş  te-ar
       lui  Nobel  ar  putea  să  găsească  romanul   vreme  se  cam  plictisesc  de  sentimenta­  putea  ajuta  în  această  întoarcere  în
       vieţei  ţărăneşti  şi  aiurea,  nu  numai  la   lism,  şi  mai  ştie  că  dictaturile,  —  aşa  ne   trecut
       polonezi                            arată  istoria  omeniri,  —  aproape  totdea­
         Dar astea sunt încă utopii Ia noi !  una n’au sfârşit bine.             C. Zaporoianu, Fălticeni. — Bune,
                                             Italia  odată  consolidată,  poate  să  re­  dar  nu  publicăm  epigrame,  ele  a-
        Moştenirea  lui  Hajdeu.Ziarul  „Biruinţa“   nunţe  la  serviciile  ducelui,  căci  judecata  vând  aproape  totdeauna  un  carac­
       din localitate, descoperind ( xisUnţa în ţară   rece  a  bărbăţilor  nu  prea  ţine  seama  tot­
       a doi nepoţi ai lui Hajdeu, ne anunţă că in   deauna  de  datoriile  impuse  de  recunoş­  ter prea local.
       curând  vom  asista  la  un  interesant  pro­    :                        Cipr.  Dole,  Bucureşti.  —  E  ceva
       ces  in  jurul  moştenirei  solitarului  de  la   tinţă  Acest  sent ment  s’a  dovedit  inutil   în  ceeace  ne  trimiteţi,  dar  încă  ne­
                                           în  politică  şi  comprimisurile  aranjate  in
       Câmpina. Aceşti doi neooţi, d. E'vin Haj­  biurourile diplomatice internaţionale, ca şi  hotărât. Vom căuta să’alegem. Versu­
       deu,  care  locueşte  în  Cluj,  şi  d.  Ştefan
       Hajdeu, director dominial în Făgăraş, sunt   diversele  combinaţiuni  politice  interne,  rile  pentru  Veronica  li-aţi  refăcut
                                           ne  dovedesc  cu  prisosinţă  că  sentimentul
       hotărâţi  să  ceară  succesiunea  averii  ră­                           în  bine.  Se  vor  publica.  Refaceţi  şi
       mase  de  la  Bogdan  Petriceicu  Hajdeu,   recunoştinţei  nu  intră  nici  odată  în  a-   din  celelalte,  poate  ne  veţi  uşura
                                           ceste calcule.
       deoarece  executorii  testamentari,  deveniţi   Pentru  momentul  suprem  al  crizei,  pe  alegerea.
       moştenitori  în  urma  refuzului  prinţului
       Nicolae  de  a  accepta  moştenirea,  au  lă­  care  ducele  Mussolini  o  prevede  şi  o  aş­
                                           teptă,  şi-a  pregătit  o  nouă  clasă  socială:
       sat  averea  unchiului  lor  în  complectă  pă­  femeile,  care  purtând  recunoştinţa  pen­
       răsire.  In  adevăr,  de  multă  vreme  caste­
       lul  de  la  Câmpina  e  o  adevărată  ruină  şi   tru  marele  act  politic  înfăptuit  de  duce   CETIŢI
       e  de  presupus  că  urmaşii  de  sânge  ai   în  favoarpa  lor,  alături  de  admiraţia  ce
                                           sexul  sentimental  o  are  pentru  bărbaţii-
       marelui  dispărut  vor  fi  cu  mai  multă
                                           eroi, —■ şi d. Mussolini este unul, — vor
       tragere  de  inimă  faţă  de  locaşul  în  care   aduce  un  serios  aport  în  viitoarele  fră­ D O U Ă   I U B I R I
       a  visat  şi  a  încercat  să  străpungă  ne­
       cunoscutul,  gigantul  Bogdan  Petriceicu   mântări politice.
       Hajieu.                                                                           POEZIE LIRICE
         Unul  dintre  moştenitori,  d.  avocat  C.                                           DE
       M.  Ciocazan  a  renunţat  Ia  moştenire  în  B"i &.L I O O R A F I E
       favorul  urmaşilor.  E  de  văzut  acum  ce                                      RADU MĂRGEAN
       va  face  d.  luliu  Dragomirescu,  celălalt   _y
       moştenitor.  Dacă  dsa  se  încăpăţinează  să   A.  Cotruş:  IrNmbia   ,or  —  Ver “   DE VÂNZARE
       rămână  in  proprietate,  procesul  care  e  în   suri — Arad, 192oi"‘\_
       perspectivă  va  deveni  foarte  interesant,                              la Administraţia revistei „Cosinzeana“
       pentrucă  punctul  de  vedere  pe  care  stau   Ion Al. Bran-Lemefty: Ancore
       urmaşii  lui  Hajdeu,  va  aduce  discuţiile  —  Poezii — Braşov. — lei.
       nu  atât  pe  tema  drepturilor  legale,  cât  pe   C. lonescu-Olt: Se’ntorc ^ocorii  PREŢUL 10l e ,
       tema  obligaţiilor  morale,  cari,  să  recu­  —  Poezii  —  Sighetul  Marrr^ţiei.
       noaştem,  nu  s’au  prea  ţinut  până  acum.
       Despre  ruina  castelului  delà  Câmpina,   40 lei.
       devenit  adăpost  de  porci,  a  scris  Cara­  Că. Oct Vorobchievici: Drumur
       giale,  nu  mult  după  moartea  lui  Hajdeu   codrului — Dramă într’un act —   Abonaţi pentru săteni
       şi  ruină  e  şi  astăzi,  iar  Caragiale  a  mu­
       rit la 1912.                        fără alttă idicaţie.                   \ foaia poporală ilustrată
         Feminismul  în  Italia.  Ducele  Mussolini
       pentru  a  dovedi  cavalerismul  său  a  fă-   Rugăm  pe  abonaţii  noştri  ră­
       gădnit  toate  drepturile  femeilor  italiene.   maşi  în  restanţă  cu  plata  abo­
       Legea  va  fi  prezentată  parlamentului  în   namentului  să  binevoiască  ane  . . I M U   S I   T A R A
       prima  sesiune  şi  cred  că  nimeni  nu  se   trimite  cât  mai  neîntârziat  su­
       îndoeşte  că  va  trece.  —  chiar  dacă  ar  fi
       supusă  unor  discuţiuni  contradictorii,  —   mele  ce  ne  datorează.  Revista
       din  momenl  ce  d.  Mussolini  doreşte  a  -   costă  mult  şi  nu  se  sprijină   Adresa: Cluj, K- Cuza Vodă 16
       ceasta.  Aşa  că,  prima  ţară  care  va  acorda   decât  pe  ajutorul  ce-i  vine  dela
       femeilor drepturi egale, va fi Italia.  abonaţii  săi.  Dej  aceea  credem
         Evident  că  nu  contestăm  femeilor  le-                                   Numeri de pr)°  gratuit
                                                                                                  bă
       gitimile  lor  revendicări  pentrucă  ne-am   că  apelul  acesta  va  fi  înţeles         )
       descătuşat de prejudecăţi şi. nu putem  şi urmat.
   6   7   8   9   10   11   12