Page 7 - 1926-32
P. 7

8—VIII. 1926                                 C  O  S  I N  Z  E  A  N  A  - - -  --------------------------------- Pag. 311

                                                      Probleme de educaţie      Indiferent  de  starea  omului;  chiar
                                                                              sănătos  fiind  omul,  cenzura  internă
                                                                              nu  poate  alege  bine  toate  faptele,
      PSCICHOANALIZA ŞI PEDAGOGIA                                             nu  poate  fi  trează  necontenit,  aşa
                                                                              că  tendinţile  reprimate  se  strecoară
                                    de A PEIA                                 în  activitatea  conştientă  a  omului,
                                                                              care atunci devine desorientat.
        Studierea  operei  lui  Freud  poate  ca  unii  oameni,  trezindu-se  să  nu   In  orice  om  există  apoi  o  veşnică
      convinge  pe  oricine  că  educaţia  mai  poată  percepe  nimic,  cu  toate   duplicitate,  o  veşnică  creare  de  ex­
      greşită  poate  fi  un  isvor  nesecat  simţurile  sau  cu  o  parte  din  ele;  treme  între  gânduri  şi  fapte.  Ce  se
      pentru  maladii  sufleteşti  şi  fizice,  şi   educaţia săvârşeşte cam acelaş lucru:  poate  face  în  cazul  acesta  spre  a
      că  actualul  mod  al  creşterii  copiilor  o  orbire  introspectivă.  Dar  omul   se  putea  susţine  morala  sau  mora­
      înlesneşte  apariţia  nevrozelor.  Chiar  crescut  astfel  e  în  vecinie  deficit,   litatea?
      dacă  nu  am  fi  bolnavi,  şi  atunci  ne  căci  întreţine  stări  parazitare,  cărora   Să  se  cunoască  omul  pe  sine.
      putem  însuşi,  din  cauza  lipsei  de  el  nu  le  dă  drept  la  viaţă  ci  le  în­  Omul  care  se  va  cunoaşte  pe  sine
      metodă  a  educaţ'ei,  o  mulţime  de  conjoară  cu  dogme,  percepte  etc.  în   va  diseca  motivele  pornirilor  sale
      îndoeli  sofleştl,  cari  duc  pe  mulţi   unele cazuri sunt necesare.  şi  prin  aceasta  va  stăvili  naşterea
      la  neputinţa  de  a  se  bucura  de  fru­  Dar  cari  sunt  lipsurile  acestei   chinurilor sale.
      moasele  daruri  ale  vieţei,  ale  natu­  stări  obligatorii?  Cercetările  psicho-   Cunoscând  cauzele,  el  le  va  pu­
      rii.  Atunci  ne  punem  în  mod  spon­  logiei  individuale  au  putut  să  sta­  tea  înlătura  în  mod  natural  şi  nu  le
      tan  întrebarea:  care  e  remediul  bilească  prin  metoda  psichoanalizei  va  înăbuşi  fără  nici  o  cercetare,
      contra  acestor  stări,  ce  fel  de  în­  că  toate  nevrosele  psichice  (isteria  sau de dragul unor dogme.
      văţăminte  poate  scoate  pedagogia  etc.)  nu  sunt  decât  isbucniri  ale   In  locul  pedagogiei  dogmatice,  el
      din  motodele  de  cercetare  şi  rezul­  tendinţilor  înăbuşite,  şi  a  cărei  ma­  va  întrebuinţa  pedagogia  naturală,
      tatele psichoanalizei.              joritate  o  constituie  reprimările  ins-  corespunzătoare  construcţiunii  sale
        Funcţiunea  sufletească  a  noului  tictului sexual.                  fizice şi sufleteşti.
      născut  o  îndeplineşte  durerea,  res­
      pectiv  tendinţa  de  conservare,  aşa
      zisul .Unlust prinzip*.
        Tendinţa  aceasta  de  înlăturare  a
      durerilor,  o  găsim,  natural  într’o                HEINRICH HEINE
      formă  mai  ascunsă,  la  oamenii  cu
      o  vârstă  mai  înaintată,  nesâdită  de
      nici o morală sau pedagogie.                     PE APĂ
         Cu  această  stare  naturală,  vine                Stăteam mâhnit lângă catarg,
       de  cele  mai  mufie  ori  în  contra­               Privind cum valul creşte.
      dicţie  educaţia  copiilor  de  acum.                   O, mândră patrie, te las,
       Şi  această  eroare  provine  din  cauza
       că  se  caută  să  se  ducă  ia  negaţie             Vaporul meu grăbeşte.
      o  parte  din  porniri,  gânduri,  încli-
      naţiuni.                                                Pe lângă casa dragei trec,
         In  ce  constă  această  negaţie?                  Spre geam privirea-mi cată;
       Cam  greu  de  rezumat.  Se  poate                   Zădarnic ochii mi-i trudesc
      asemăna  mai  bine  cu  minciuna.  E-
      ducaţia  actuală  se  bazează  pe  acel               Căci nimeni nu se-arată.
       principiu  că,  băiatul  să  devină  min­
     adnos  faţă  de  sine  însuşi,  şi  să  nu             O, lacrimi, nu mă podidiţi
       cunoască  gândurile,  impulsurile  cari              Că-mi pierd biata vedere
       clocotesc în sine. Insă simţirile, gân­              Şi nu te frânge, inimă,
       durile  pe  cari  le  sugrumăm,  nu                  Bolnavă, de durere.
       dispar,  ele  trec  în  subconştient,  şi
       în  urma  forţării  educaţiei  ele  se                           trad. de' I. CONST. DELABAIA
       înmulţesc  necontenit,  constituind  în
       noi o individualitate a parte, ale că­
       rei  scopuri,  dorinţe  sunt  diametal
       opuse cu cele pe cari le manifestăm.
       Psichoanaliza  —  la  sănătoşi  ca  şi
       la  bolnavi  —  ne  dovedeşte  că  di-
       ferenţiarea  aceasta  nu  e  de  loc  re­
       comandabilă.
         Tendinţele  trecute  în  inconştient
       se  pot  reduce  la  pasivitate  şi  se
       pot  ascunde  numai  prin  organiza­
       rea  unei  puternice  rezistenţe  interne
       şi  a  cărei  întreţinere  reclamă  chel­
       tuirea unei considerabile energii.
         Prin  hipnotizare  se  poate  ajunge
   2   3   4   5   6   7   8   9   10   11   12